Intrările lunare de aproximativ 2 miliarde de lei și ponderea ridicată a titlurilor de stat în portofolii ar trebui să permită administratorilor să achite pensiile ajunse la termen fără să fie obligați să vândă masiv acțiuni deținute la Bursa de Valori București.
În 2025, numărul persoanelor care au început să își încaseze pensia privată a urcat de la 3.700 în ianuarie la 8.300 în decembrie. Ritmul de creștere continuă și în 2026, iar peste aproximativ 5-6 ani, când generația ”decrețeilor” va începe să iasă la pensie, se estimează că va fi atins vârful de plăți.
Odată cu discuțiile de anul trecut privind legea de plată a pensiilor private, în spațiul public au apărut temeri că fondurile Pilonului II ar putea să nu aibă suficiente lichidități pentru a acoperi volumul mai mare de plăți din această perioadă.
Aceeași temere se resimte și pe piața de capital. Unii investitori se întreabă dacă fondurile de pensii vor fi nevoite să vândă volume mari de acțiuni pentru a face rost de lichidități, ceea ce ar putea pune presiune pe Bursa de Valori București, care a crescut puternic în ultimii ani. Riscul este urmărit atent tocmai pentru că fondurile locale de pensii se numără printre cei mai mari investitori instituționali și deținători de acțiuni de pe piața românească.
„Este greu de spus cu exactitate când va exista vârful de plăți pe Pilonul II, probabil vorbim de 2030-2031. Acest vârf nu ar trebui să genereze îngrijorări potrivit cărora fondurile Pilon II nu vor avea suficiente lichidități ca să plătească pensiile sau chiar vor fi nevoite să vândă puternic pe bursă pentru a avea lichidități”, a spus Cristian Pascu.
Astăzi intră aproximativ 2 mld. lei lunar în toate fondurile Pilon II. Chiar și în timpul vârfului de plată aceste intrări ar trebui să fie suficiente pentru a plăti orice pensie ajunsă la termen. În plus, trebuie ținut cont de faptul că aproximativ două treimi din activele fondurilor de pensii sunt în titluri de stat, care sunt foarte lichide. Pe bursă avem 26-27% din active, dar grosul este în titluri de stat. Nu este o problemă de lichiditate și nu este o problemă să vinzi titluri de stat dacă ai nevoie
-Cristian Pascu, președinte APAPR-
O parte din românii ajunși la pensionare aleg să nu își retragă banii când văd creșterile de pe bursă
Deși numărul persoanelor care încep să își încaseze economiile acumulate în Pilonul II este deja în creștere, recent au existat persoane care au obținut decizia de pensionare, dar au ales să își păstreze temporar economiile în fondul de pensii, urmărind evoluția pieței de capital.
„Am remarcat situații recente în care sunt oameni care au deja decizia de pensionare, decid să mai rămână cu banii în fondul de pensii Pilon II deoarece văd cum bursa este în continuare pe creștere”, a spus Cristian Pascu.
Fenomenul rămâne unul de nișă. „Evident, vorbim de o minoritate, dar sunt persoane care chiar își urmăresc atent contul de pensii și știu care este contextul pe bursă”, a precizat acesta.
APAPR susține ”401(k)-ul” românesc, Conturile Individuale de Investiții pentru Viitor, dar cere aceleași facilități fiscale
În iulie, Senatul a adoptat proiectul de lege privind înființarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Viitor (CIIV), un instrument voluntar prin care persoanele fizice ar putea economisi și investi pe termen lung, fiind scutiți de anumite impozite. Banii sunt separați de pensia ”de stat” și ar putea să fie retrași doar după deschiderea drepturilor de pensie sau după împlinirea vârstei de 65 de ani. Modelul este similar sistemului 401(k) din SUA.
CIIV sunt gândite ca portofolii în sensul Legii 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, deschise la administratori de conturi CIIV. Proiectul se adresează persoanelor fizice rezidente în România, care obțin venituri impozabile, și urmărește încurajarea economisirii pe termen lung și a investițiilor private.
Proiectul prevede două tipuri de conturi:
- Primul este contul CIIV cu regim de scutire (CIIV-S), în care contribuțiile sunt făcute de titular, iar veniturile realizate la retragere sunt scutite de impozitul pe venit și nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii.
- Al doilea este contul CIIV cu regim de deductibilitate (CIIV-D), în care contribuțiile pot fi făcute de titular sau de angajatorul acestuia, la locul unde se află funcția de bază. Contribuțiile acordate de angajator ar urma să fie tratate ca venit din salariu sau asimilat salariului, conform regulamentului intern sau contractului de muncă.
APAPR susține proiectul Conturilor Individuale de Investiții pentru Viitor (CIIV), însă consideră că forma actuală trebuie rafinată, atât în ceea ce privește riscul investițional, cât și tratamentul fiscal.
Cristian Pascu atrage atenția că un investitor ar putea ajunge la vârsta de 60 de ani exact într-o perioadă de scădere puternică a bursei, motiv pentru care sistemul ar trebui să permită trecerea treptată către active mai conservatoare.
„Trebuie gândit un mecanism prin care, pe măsură ce o persoană se apropie de vârsta de 60 de ani, să se poată duce către investiții mai conservatoare. Investitorul în CIIV să poată rămâne pe bursă, dar să aibă posibilitatea să meargă și către titluri de stat, instrumente cu venit fix sau alte instrumente mai prudente”, a explicat Pascu.
În același timp, APAPR cere ca facilitățile fiscale prevăzute pentru CIIV să fie acordate și fondurilor de pensii facultative din Pilonul III. În lipsa unui tratament egal, noul produs ar putea deveni mai atractiv pentru investitorii care își gestionează singuri economiile și ar putea canibaliza o parte din piața pensiilor facultative.
La nivel de asociație, noi spunem că inițiativa este bună și că vrem să fim și noi acolo, adică să beneficiem de acea deductibilitate nelimitată. De ce? Pentru că vrem ca și fondurile de pensii facultative să beneficieze de aceleași facilități fiscale.
-Cristian Pascu, președintele APAPR-
Pascu argumentează că ambele produse urmăresc, în esență, același obiectiv, acumularea pe termen lung a unui venit complementar pensiei de stat. Diferența este că, în cazul CIIV, investitorul își gestionează mai direct plasamentele, în timp ce în Pilonul III banii sunt administrați de profesioniști și beneficiază de diversificare și de un cadru de reglementare specific.
