Alegeri anticipate în România: AEP pregătește modificarea legislației. Cât ar costa scrutinul

Sursǎ foto: Shutterstock

Alegeri anticipate în România: AEP pregătește modificarea legislației. Cât ar costa scrutinul

Cuprins Articol:
Organizarea unor alegeri parlamentare anticipate în România ar necesita modificarea legislației electorale, astfel încât scrutinul să poată avea loc în termenul de cel mult trei luni prevăzut de Constituție după dizolvarea Parlamentului. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, spune că instituția pregătește un proiect de lege pentru reducerea anumitor termene, fără afectarea dreptului fundamental la vot. Costurile unui scrutin anticipat sunt estimate la 160-170 de milioane de euro.

AEP: Legislația actuală este construită pentru alegerile organizate la termen

Declarațiile au fost făcute vineri, la Târgu Mureș, în contextul discuțiilor privind posibilitatea declanșării alegerilor parlamentare anticipate. 

„Textul constituţional prevede că în caz de dizolvare a Parlamentului, scrutinul trebuie organizat în maxim trei luni”, a declarat Adrian Țuțuianu, potrivit News.ro.

Una dintre principalele dificultăți semnalate de șeful AEP este calendarul prevăzut de actuala legislație electorală. Legea nr. 208/2015, care reglementează alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, a fost concepută pentru scrutinurile desfășurate la termen, ceea ce permite o perioadă mai lungă de pregătire.

Adrian Țuțuianu a dat ca exemplu alegerile parlamentare din 2024, când autoritățile și partidele politice au avut la dispoziție mai multe luni pentru pregătirea scrutinului. În cazul alegerilor anticipate, acest interval ar trebui comprimat pentru respectarea termenului constituțional.

Ce termene ar urma să fie modificate pentru alegerile anticipate

AEP lucrează la un proiect care ar urma să modifice atât Legea nr. 208/2015, cât și legislația privind votul prin corespondență. Obiectivul este reducerea anumitor termene, fără limitarea exercitării dreptului la vot.

O problemă concretă este cea a alegătorilor din străinătate care doresc să voteze prin corespondență. În cazul alegerilor organizate la termen, înscrierile pot începe cu multe luni înainte. Pentru un scrutin anticipat este necesară stabilirea unui calendar special care să le permită cetățenilor să se înscrie.

Potrivit președintelui AEP, calendarul pentru votul prin corespondență ar trebui redus de la 90 la aproximativ 75 de zile, astfel încât procedurile să poată fi încadrate în limita constituțională de trei luni. Modificarea legislației electorale ar trebui realizată prin lege organică.

Campania electorală ar rămâne de 30 de zile

Reducerea calendarului nu ar urma să afecteze toate etapele procesului electoral. Adrian Țuțuianu a precizat că durata campaniei electorale ar urma să rămână de 30 de zile. 

De asemenea, nu ar urma să fie modificate termenele referitoare la depunerea candidaturilor și a semnăturilor la Biroul Electoral sau cele privind desemnarea președinților birourilor electorale.

Cât ar costa alegerile parlamentare anticipate

Organizarea scrutinului ar presupune și costuri importante. Estimarea prezentată de președintele AEP este de aproximativ 160-170 de milioane de euro.

Cheltuielile sunt influențate inclusiv de organizarea votului în diaspora. Potrivit lui Adrian Țuțuianu, un vot exprimat în străinătate costă de aproximativ trei ori mai mult decât unul exprimat în România.

O altă provocare ar fi organizarea într-un interval scurt a celor aproximativ 950 de secții de votare din afara țării.

Ministerul Afacerilor Externe, AEP și Guvernul ar trebui să identifice într-o lună sau o lună și jumătate spațiile necesare, personalul și resursele financiare pentru desfășurarea scrutinului.

Șeful AEP a atras atenția că reducerea semnificativă a numărului secțiilor din diaspora ar putea genera din nou acuzații privind limitarea accesului românilor din străinătate la vot.

Cum se poate ajunge la alegeri parlamentare anticipate

Discuția privind alegerile anticipate are loc în contextul procedurii pentru formarea unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de prim-ministru.

Conform articolului 103 din Constituție, candidatul desemnat pentru funcția de premier trebuie să solicite, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.

Articolul 89 din Constituție stabilește condițiile în care Parlamentul poate fi dizolvat. Președintele României poate recurge la dizolvare, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Dizolvarea Parlamentului ar deschide calea organizării alegerilor parlamentare anticipate, iar scrutinul ar trebui organizat în termenul prevăzut de Constituție.

În acest context, AEP susține că adaptarea legislației este necesară indiferent dacă actuala situație politică va conduce sau nu la anticipate, astfel încât cadrul legal să permită organizarea unui asemenea scrutin în termenele constituționale.

Personalizate pentru tine