Ce prevede proiectul de lege care a primit undă verde la Senat
Propunerea legislativă prevede modificarea în acest sens a Legii nr.148/2000 privind publicitatea.
"Publicitatea stradală pentru jocurile de noroc, reglementate potrivit art. 10 alin.(1) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată prin Legea nr.246/2010, este interzisă", prevede proiectul adoptat.
Proiectul a avut raport de respingere din partea comisiilor de specialitate, însă, la votul din plen, nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea acestui raport. În final, proiectul a fost adoptat cu 69 voturi 'pentru', 42 'împotrivă' şi două abţineri.
Actul normativ a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari liberali şi minorităţi. Potrivit expunerii de motive a proiectului, prin interzicerea publicităţii stradale pentru jocurile de
noroc se limitează expunerea nedorită a cetăţenilor, în special a minorilor, la mesaje cu potenţial adictiv, se contribuie la reducerea fenomenului de dependentă de jocuri de noroc şi a efectelor sale socio-economice negative, se aliniază legislaţia naţională la tendinţele europene privind protejarea sănătăţii publice şi prevenirea comportamentelor adictive, se protejează spaţiul public, care trebuie să servească interesului general, nu promovării unor activităţi comerciale cu impact nociv.
Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaţilor este decizională.
Studiu: Aproximativ 1 din 4 tineri alunecă către dependența pentru jocuri de noroc
Un studiu de prevalenţă realizat la nivel regional pe adolescenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani a relevat că aproape 24% dintre aceştia aveau simptome de "comportament problematic" în ceea ce priveşte jocul de noroc, în timp ce 3,48% dintre ei aveau predispoziţie pentru "jocul patologic de noroc", se arată într-un studiu de profil realizat anul trecut.
Potrivit specialiştilor, comportamentul problematic este caracterizat prin angajarea persistentă şi repetată în jocuri de noroc, cu efecte negative asupra vieţii personale, familiale, profesionale sau şcolare, în timp ce jucătorii patologici de noroc tind să aibă tulburări sau afecţiuni psihiatrice asociate care agravează comportamentul legat de jocurile de noroc şi pariuri practicate fizic sau online. În plus, dependenţa de jocuri, cunoscută şi sub denumirea de 'gambling', se poate însoţi şi de alte co-dependenţe, precum cea de alcool, tutun, droguri recreative etc.
"Prima dată am făcut un studiu de prevalenţă la nivel regional, în şcoli din judeţele Cluj şi Harghita, unde am investigat 1.032 de adolescenţi între 11 şi 19 ani, majoritatea băieţi, cu o vârstă medie de 16 ani şi jumătate. Ce am descoperit? Marea majoritate, aproape 73% joacă jocuri de noroc pentru socializare, însă am fost foarte miraţi că aproape un sfert, 23,54% aveau simptome pentru jocul problemă de noroc, iar 3,48% pentru jocul patologic de noroc.
I-am întrebat şi ce joacă. Majoritatea, pe vremea aceea, în 2010 - 2012, erau pariurile sportive Slot Machines, Loto/Cazino online/pariuri de biliard, apoi ruletă, jocul de cărţi pe bani şi jocuri de zaruri pe bani", a precizat Lupu, la conferinţa "Telefon, internet, jocuri de noroc, pericolele de lângă noi", organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.
Studiul a relevat, totodată, că jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, lucru care este "total greşit".
