Într-o analiză publicată de Asociația Energia Inteligentă, Chisăliță susține că România ar trebui să își construiască din timp o poziție în sud-estul Europei, bazată pe producție proprie, acces la gaze naturale lichefiate, infrastructură de transport și înmagazinare și contracte cu clienți regionali.
Neptun Deep intră în producție când UE renunță la gazul rusesc
Potrivit analizei, prima producție din Neptun Deep este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027.
În același an, Uniunea Europeană urmează să elimine importurile de gaze rusești etapizat: gazele naturale lichefiate, inclusiv cele contractate pe termen lung, de la 1 ianuarie 2027, iar gazele livrate prin conducte de la 30 septembrie 2027. Pentru acestea din urmă, termenul poate fi amânat până la 1 noiembrie în anumite condiții legate de nivelul de umplere al depozitelor.
Chisăliță vede aici o fereastră strategică pentru România.
În opinia sa, România ar putea combina producția din Marea Neagră cu un portofoliu competitiv de gaze naturale lichefiate din Statele Unite, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare și contracte regionale.
„Să cumperi gaze este ușor. Să construiești o piață pentru ele cere competență”, argumentează președintele Asociației Energia Inteligentă.
Avertisment privind importurile de GNL fără clienți și infrastructură
Analiza atrage atenția în special asupra riscului ca România să cumpere gaze din import fără să aibă deja asigurată o piață de desfacere.
Chisăliță susține că un portofoliu de GNL american poate avea sens dacă permite României să vândă pe piețe externe, să ofere flexibilitate regională și să obțină profit din această activitate.
Dacă însă gazul este cumpărat fără clienți identificați, fără capacitate de transport și fără o analiză a costului total până la destinație, România riscă să rămână cu obligația de plată și să caute ulterior cumpărători, avertizează acesta.
În scenariul prezentat de el, riscul este ca gazele importate mai scump să fie amestecate într-un portofoliu cu producția românească mai competitivă, iar costul total să ajungă în final în facturile consumatorilor.
Critici și asupra intervenției statului pe piața gazelor
Președintele Asociației Energia Inteligentă critică și mecanismul de preempțiune al statului asupra gazelor din Marea Neagră, introdus prin Legea 171/2026.
El susține că statul ar trebui să explice clar de ce ar cumpăra aceste gaze, pentru rezervă strategică, industrie sau echilibrarea pieței, în ce volume, la ce preț și din ce surse de finanțare.
Chisăliță afirmă și că o lege adoptată de Parlament ar fi contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România. Afirmația îi aparține și, în materialul publicat de Asociația Energia Inteligentă, nu este însoțită de o demonstrație cantitativă completă care să izoleze efectul acestei legi de ceilalți factori de piață.
Mesajul mai larg este însă că intervențiile statului într-o piață sensibilă trebuie explicate economic, nu doar prin invocarea securității energetice.
„Nu este suficient să scrii «interes național» într-o lege. Trebuie să arăți cine beneficiază, cine plătește și ce problemă rezolvi”, argumentează Chisăliță.
România ar putea negocia mai mult decât simpla vânzare de gaze
O altă idee centrală din analiză este că România nu ar trebui să privească gazul doar ca pe o marfă de export.
Chisăliță susține că țara ar putea folosi contribuția sa la aprovizionarea regiunii pentru a negocia la Bruxelles finanțări pentru infrastructură, interconectări, investiții și proiecte industriale.
Gazele din Marea Neagră ar putea susține, în această logică, nu doar venituri bugetare și exporturi, ci și producție industrială, locuri de muncă și exporturi cu valoare adăugată mai mare.
El avertizează că România riscă să ajungă în scenariul cel mai slab: să exporte ieftin gaze din Marea Neagră, să importe gaze mai scumpe și să obțină venituri în principal din facturile propriilor consumatori.
Miza reală începe în 2027
Mesajul Asociației Energia Inteligentă este că 2027 poate deveni un an de inflexiune pentru România.
Pe de o parte, UE își reduce dependența de gazul rusesc. Pe de altă parte, Neptun Deep ar urma să aducă noi volume de gaze pe piață.
Pentru Dumitru Chisăliță, avantajul nu va veni însă automat din existența resursei.
România trebuie să aibă infrastructură, contracte, piețe externe, capacități de înmagazinare și o strategie industrială care să transforme gazele într-un avantaj economic regional.
„Marea Neagră ne oferă o resursă. Retragerea gazului rusesc ne oferă o piață. Valorificarea lor cere competență și ambiție”, concluzionează președintele Asociației Energia Inteligentă.
