Toate alegerile din Europa în 2026: ungurii decid dacă se încheie „era Orbán”, iar țările nordice își testează guvernele

Alegeri parlamentare în Ungaria: Am putea vedea sfârșitul erei Orbán?

Anul 2026 ar putea marca finalul celei mai lungi perioade de guvernare neîntreruptă din Uniunea Europeană, arată analiza Euronews.

Viktor Orbán a ocupat pentru prima dată funcția de prim-ministru al Ungariei între 1998 și 2002 și se află la putere din nou din 2010, după realegerea sa. În cursa pentru al șaselea mandat, el se confruntă cu un contracandidat serios: Péter Magyar, fost membru din interiorul partidului Fidesz, devenit lider al opoziției.

Orbán se află în centrul taberei național-conservatoare europene, aliniindu-se îndeaproape viziunii președintelui american Donald Trump și contestând deschis pozițiile dominante ale UE privind migrația, standardele democratice și, în special, războiul din Ucraina.

Spania, Germania, Franța și Italia vor da „teste locale cu miză națională”

Mai multe dintre cele mai influente state ale Uniunii Europene se pregătesc în 2026 pentru alegeri regionale și locale care vor funcționa ca un barometru al susținerii pentru guvernele naționale și al ascensiunii extremei drepte.

În Spania, partidul socialist PSOE al premierului Pedro Sánchez intră slăbit după înfrângerea severă suferită în Extremadura, în timp ce opoziția de centru-dreapta, Partidul Popular (PP), încearcă să obțină majorități regionale fără sprijinul extremei drepte Vox, înaintea alegerilor generale din 2027.

În Franța, alegerile municipale din martie vor testa guvernarea președintelui Emmanuel Macron, aflat la cote scăzute de popularitate, în contextul în care extrema dreaptă, reprezentată de Rassemblement National (RN), continuă să câștige teren, chiar dacă Marine Le Pen nu poate candida.

În Italia, scrutinurile locale din 2026 vor avea o anvergură limitată, însă referendumul privind reforma constituțională a justiției va fi un test major pentru coaliția de dreapta condusă de Giorgia Meloni, înaintea alegerilor generale din 2027.

În Germania, alegerile regionale din mai multe landuri vor evalua susținerea pentru cancelarul Friedrich Merz, dar și creșterea extremei drepte, AfD, atât în estul fost comunist, cât și în vestul mai prosper al țării.

Alegerile parlamentare din Suedia vor testa cât de departe a ajuns curentul extremist

Privind spre alegerile generale (parlamentare) din septembrie, prim-ministrul Ulf Kristersson a scris pe platforma X că „atunci când Suedia va merge la urne anul viitor, o va face într-o situație de securitate serioasă, pe care trebuie să o avem în vedere”.

Kristersson conduce o coaliție formată din partide de centru, social-democrați, liberali și creștin-democrați, care se situează în prezent în sondaje la niveluri similare cu rezultatele obținute la alegerile din 2023.

De atunci, Suedia se confruntă cu o creștere a criminalității violente, fenomen care alimentează retorica de dreapta din întreaga Europă, adesea folosită pentru a susține argumente anti-migrație.

Însă „situația de securitate serioasă” care îl îngrijorează pe premier vizează în special amenințarea ingerințelor străine.

Alegerile din Suedia sunt așteptate să reprezinte un test al rezilienței democratice a UE, după intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA), care vizează combaterea ingerințelor electorale pe rețelele de socializare, precum și a viitorului „Scut pentru Democrație” propus de Uniune.

Alegeri parlamentare în Danemarca, țara de la care Trump vrea să cumpere Groenlanda

După ce a pierdut Copenhaga pentru prima dată din 1938, Mette Frederiksen și partidul său, Social-Democrații, se vor confrunta acum cu un scrutin național.

Analiștii spun că poziția dură a lui Frederiksen privind imigrația nu a dat roade. Sondajele indică faptul că prim-ministrul, aflat la putere din 2019, ar putea pierde funcția, coaliția de guvernare, formată din partide de la centru-stânga până la centru-dreapta, fiind tot mai fragilă.

Danemarca este, de asemenea, preocupată de integritatea sa teritorială. La începutul acestei luni, Donald Trump și-a reiterat intențiile expansioniste asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.

Alegerile ar trebui să aibă loc până în octombrie 2026, însă data exactă nu a fost încă stabilită.

Bulgarii vor avea alegeri prezidențiale

Începând cu 1 ianuarie 2026, Bulgaria va adopta oficial euro ca monedă. Însă țara se confruntă cu o instabilitate politică semnificativă din noiembrie, după demisia guvernului, provocată de proteste de stradă masive împotriva corupției și influenței oligarhice.

Alegerile prezidențiale sunt deja programate pentru 8 noiembrie, iar un scrutin parlamentar este, de asemenea, așteptat să deblocheze situația politică.

Alegeri parlamentare în Letonia și Slovenia

Slovenia și Letonia vor organiza alegeri parlamentare, în martie, respectiv octombrie.

În Slovenia, sondajele plasează opoziția de centru-dreapta, Partidul Democrat, ușor în fața partidului aflat la guvernare, Mișcarea Libertății, de centru-stânga, condusă de premierul Robert Golob. Analiștii estimează că formarea unui guvern după alegeri ar putea fi dificilă, datorită intrării în cursă a mai multor partide noi și mai mici.

În Letonia, scrutinul va stabili cine îi va succeda actualei coaliții de centru-dreapta condusă de premierul Evika Siliņa. Partidul ei se află în prezent pe locul doi în sondaje, imediat după conservatorii de la Alianța Națională.

Sunt alegeri și în SUA, Brazilia, Israel și Rusia

Alegeri cu impact pentru statele UE vor avea loc în 2026 în SUA, Brazilia, Israel și Rusia.

În noiembrie 2026, alegătorii americani se vor prezenta la urne pentru alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului, care vor determina componența Camerei Reprezentanților și a unei treimi din Senatul SUA. Rezultatul ar putea decide câtă putere va putea exercita administrația Trump în țară și în străinătate. Europenii vor urmări cu atenție aceste alegeri.

La începutul acestei luni, administrația SUA a publicat o Strategie de securitate națională în care s-a angajat să „cultive rezistența față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene” pentru a opri „declinul civilizației” acesteia.

Brazilienii se vor prezenta la urne în octombrie 2026, când actualul președinte Luiz Inácio Lula da Silva, favorit în sondaje, candidează pentru un nou mandat. Miza UE în acest scrutin constă în viitorul acordului Mercosur, un acord de liber schimb la care se lucrează de mai bine de două decenii. Israelul va organiza, de asemenea, alegeri parlamentare și va vota pentru un nou premier, ceea ce ar putea schimba dinamica puterii care a modelat conflictele din regiune.

În cele din urmă, rușii vor vota la alegerile parlamentare, dar se așteaptă ca rezultatul să fie trucat în favoarea președintelui Vladimir Putin, partidele de opoziție fiind în mare parte reduse la tăcere, iar libertatea presei fiind din ce în ce mai mică.