Pe listele Registrului Electoral sunt peste 130.000 de persoane de 90-99 de ani
Ţuţuianu a declarat, la o conferinţă de presă, că există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale cu caracter permanent, extrase sau copii ale acestora, care sunt gestionate de entităţi publice şi utilizate în secţiile de votare, adăugând că AEP va propune ca, în viitor, documentul de bază evidenţă electorală să fie Registrul Electoral.
"O temă pe care am dat-o deja structurilor noastre din teritoriu priveşte situaţia cetăţenilor înscrişi în Registrul Electoral. Aţi văzut permanent, publicăm numărul, circa 19.200.000 de alegători la ultimele scrutinuri electorale. Ce am constatat. Avem în Registrul Electoral între 80 şi 89 de ani circa 734.195 de persoane. Spun circa că se schimbă aproape zilnic numărul. Sunt oameni care au decedat sau oameni care au ieşit din Registrul Electoral, că au interzis dreptul de a alege şi a fi ales. O situaţie care trebuie corectată este a celor peste 90 de ani, între 90 şi 99 de ani sunt 133.995 de persoane în Registru Electoral. Bănuiesc că multe dintre aceste persoane, de fapt, nu mai sunt în viaţă, dar nu s-au operat în Registru, pentru că n-au avut elementele necesare, respectiv nu sunt înregistrate, potrivit legii, actele de stare civilă, actele de deces", a spus Ţuţuianu.
Potrivit acestuia, în Registrul Electoral sunt înregistrate 14.410 de persoane care au peste 100 de ani.
"Evident că în cvasimajoritatea lor sunt decedate şi va trebui să găsim documentele care justifică radierea lor din Registru Electoral. Presupune acest lucru o colaborare cu primăriile şi cu structurile de specialitate din Ministerul de Internet. Ca unul care am lucrat în administraţia publică locală, vă spun că sunt lucruri generate în special de necomunicarea la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul la locul de naşterea persoanei respective şi asta ţine într-o bună măsură de administraţia publică locală. Avem un fenomen care este ceva mai nou. Sunt foarte mulţi cetăţeni care au decedat în străinătate şi actele de stare civilă nu au fost comunicate şi rămân în Registrul electoral", a arătat Ţuţuianu.
Țuțuianu: Cadrul legislativ al AEP este stufos; Așteptăm modificarea legii
"Cadrul legislativ general este foarte stufos, este neadaptat la ceea înseamnă evoluţiile tehnologice. Avem nu mai puţin de şapte acte normative principale, la care se adaugă ordonanţe de urgenţă, acte administrative emise ad-hoc pentru fiecare scrutin, o să vedeţi şi un număr extraordinar de mare de decizii ale birourilor electorale prin care s-au reglementat aspecte neclare din legislaţie sau care nu erau prevăzute de legislaţie, ceea ce evident că îngreunează acurateţea procesului electoral", a afirmat Ţuţuianu, la o conferinţă de presă.
El a menţionat că trebuie reglementat şi regimul juridic al candidaturilor independente.
"A fost o întreagă discuţie în aceşti ultimii doi ani pe tema candidaturilor independente. Legislaţia nu stabileşte suficiente elemente privind statutul candidatului independent, finanţarea campaniei electorale, dreptul de promovare electorală în condiţii care să fie asemănătoare, identice cu cele ale formaţiunilor politice participante", a spus Ţuţuianu.
Potrivit preşedintelui AEP, legislaţia este neunitară în ceea ce priveşte tipurile de organisme electorale care se constituie la fiecare scrutin, atribuţiile şi regulile de completare a acestora, ceea ce generează confuzii, erori, proceduri de constituire şi completare care sunt greşite şi erori cu privire la îndeplinirea atribuţilor.
"În ce mă priveşte, şi sunt de acord şi colegii mei, considerăm că este necesar să avem reguli unitare privind categoriile de organisme electorale care se constituie la fiecare scrutin, privind competenţa şi atribuţiile acestora pentru a facilita munca unor profesionişti dedicaţi în domeniu", a explicat Ţuţuianu.
El a mai arătat că procedurile de vot sunt neunitare sub aspectul orarului de vot, zilelor în care se poate vota, posibilităţii prelungirii votului, actele de identitate în baza cărora se poate vota, menţionând că este necesară eliminarea diferenţelor existente între diferitele acte normative.
Ţuţuianu a menţionat că sunt probleme şi în privinţa campaniilor electorale, menţionând că "se face mai multă campanie electorală, când nu-i campanie electorală".
"Şi datorită şi mecanismului legal şi al unei anumite reţineri a partidelor politice, se face prea puţină campanie electorală în timpul campaniei, în cele 30 de zile care sunt dedicate acestei activităţi. Şi eu cred că de-abia atunci oamenii sunt atenţi, sunt interesaţi de procesul electoral. Reţinerea generează o problemă pentru cunoaşterea candidaţilor şi pentru înţelegerea mecanismelor electorale. De aceea, va fi nevoie şi vom propune reguli clare pentru publicitatea politică uzuală, eliminarea unor interdicţii din perioada de linişte electorală, clarificarea rolului şi procedurilor specifice pentru campania online. Sub acest aspect, legislaţia electorală din România este total depăşită. Tehnologia a luat înaintea reglementării, cum se întâmplă de foarte multe ori, în realitatea socială", a mai explicat preşedintele AEP.
Adrian Ţuţuianu a mai spus că este nefiresc că, potrivit algoritmului din lege, la alegerile parlamentare, partide mici au luat două, trei mandate şi pentru prima dată au fost mandate care nu au fost atribuite.
"Înseamnă că există ceva în regulă acolo şi trebuie să urmărim ca numărul de mandate să reflecte ponderea pe care partidele politice au obţinut-o în urma scrutinului", a adăugat preşedintele AEP.
El a anunţat că a dispus, prin ordine ale preşedintelui, constituirea unor grupuri de lucru pentru modificarea legislaţiei, unul vizând pregătirea unui proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
"Este nevoie de o lege organică, cadru, care să stabilească mai clar atribuţiile autorităţii electorale permanente, să dea instituţiei plenitudine de competenţă în organizarea alegerilor şi, în al treilea rând, să reglăm şi structurile funcţionale ale autorităţii", a precizat el.
Ţuţuianu a arătat că un alt grup de lucru va fi pentru redactarea unui proiect de lege privind finanţarea activităţii partidelor politice, a campaniilor electorale şi referendumurile, iar altul pentru analiza regulamentului de organizare şi funcţionarea autorităţii electorale permanente şi elaborarea unei noi organigrame.
"Şi urmează să constituim, după ce vom avea discuţii cu toate partidele politice parlamentare, cu societatea civilă, cu asociaţiile din administraţia publică, consiliile Judeţene, asociaţia comunelor, oraşelor, municipiilor. Deci, după ce ne vom consulta cu toată lumea, mă gândesc că ar fi util să elaborăm un cod electoral care să prevadă norme generale, care sunt aplicabile tuturor tipurilor de scrutin şi norme, să spunem, cu caracter special pentru fiecare tur de scrutin, care să reflecte doar ceea ce este specific şi în felul acesta am simplifica acest hăţiş legislativ şi am aduce în atenţie Parlamentului foarte multe lucruri care ţin de organizare, de suprapunerea unor termene, unor activităţi, uneori într-un fel care nu e nici logic, elementar", a mai spus Ţuţuianu.
