Parteneriatul urmărește să faciliteze accesul pacienților la evaluări neurologice, investigații și specialiști, precum și schimbul de experiență între echipe medicale din România și din alte țări.
Diagnosticul poate întârzia până la trei ani și jumătate
Una dintre problemele semnalate este durata mare dintre apariția primelor simptome și stabilirea unui diagnostic formal.
Conform datelor citate în materialul de lansare, în Europa acest interval poate ajunge până la trei ani și jumătate.
La nivel global, aproximativ trei sferturi dintre persoanele care trăiesc cu demență, circa 41 de milioane de oameni, nu ar fi primit niciodată un diagnostic formal, potrivit World Alzheimer Report 2021, citat de cele două organizații.
În Europa, peste jumătate dintre cazurile de demență ar rămâne nedetectate, iar numai 30% dintre diagnostice ar fi stabilite în etapa de deteriorare cognitivă ușoară, potrivit studiilor menționate în material.
„În boala Alzheimer, timpul până la diagnostic contează. Progresele științifice din ultimii ani ne oferă instrumente care pot contribui la identificarea timpurie, cu mai mare acuratețe, a bolii”, a declarat Sebastian Iovan, General Manager, Romania Cluster în cadrul Eli Lilly and Company.
Aproape 400.000 de români ar putea trăi cu demență până în 2050
Datele Alzheimer Europe, citate în comunicat, estimează că peste 288.000 de persoane din România trăiesc în prezent cu demență.
Până în 2050, numărul ar putea ajunge aproape de 400.000.
Creșterea este pusă în legătură în principal cu îmbătrânirea populației, vârsta fiind unul dintre principalii factori de risc pentru boala Alzheimer.
La nivel european, aproximativ 6,9 milioane de persoane trăiesc cu boala Alzheimer, potrivit datelor prezentate în material.
În România, medicii de familie au raportat 11.286 de cazuri noi de boală Alzheimer în 2024, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică citate de inițiatori.
România nu are încă o strategie națională pentru demență
Un alt punct evidențiat de parteneriat este lipsa unei strategii naționale dedicate demenței.
Potrivit Alzheimer Europe, România se numără printre statele europene care nu au adoptat până acum o astfel de strategie.
Inițiatorii susțin că lipsa unui traseu bine definit poate îngreuna accesul pacienților la diagnostic, tratament și monitorizare.
„Pacienții își doresc informații clare despre diagnostic și prognostic. Progresul medical din ultimii ani ne permite să oferim aceste informații și în România, prin tehnici noi, testate la nivel internațional”, a declarat dr. Mioara Avasilichioaei, medic neurolog în cadrul Neuroaxis.
Neuroaxis vede anual peste 25.000 de pacienți
Clinica Neuroaxis oferă anual consultații și tratament pentru peste 25.000 de pacienți.
Dintre aceștia, câteva sute se prezintă cu tulburări de memorie și alte semne de declin cognitiv, potrivit datelor furnizate de clinică.
Prin noul parteneriat, Neuroaxis urmărește să creeze un traseu mai clar pentru evaluarea, investigarea și monitorizarea pacienților suspectați de boala Alzheimer.
Inițiativa include și întâlniri științifice periodice între echipe multidisciplinare din România și din alte țări.
Program pentru determinarea biomarkerilor
Lilly susține și un program prin care pacienții pot avea acces la determinări de biomarkeri folosite în evaluarea diagnostică a bolii Alzheimer.
Testarea se realizează exclusiv la recomandarea medicului specialist.
Compania precizează că participarea la program nu este condiționată de prescrierea unui tratament produs de Lilly și că decizia terapeutică rămâne exclusiv la latitudinea medicului și a pacientului.
Lilly mai precizează că nu colectează date individuale de la pacienți prin acest program.
