Potrivit organizaţiei, una dintre cele mai răspândite idei este aceea că risipa alimentară ar fi generată în principal de supermarketuri, iar la nivelul gospodăriilor problema ar fi minoră. Federaţia atrage atenţia asupra unor percepţii greşite care contribuie la risipa alimentară şi propune câteva soluţii simple pentru reducerea acesteia.
"România trăieşte zilnic un paradox dureros: în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, având dificultăţi în a-şi asigura o masă completă zilnic, la nivel naţional aruncăm peste 3,4 milioane de tone de alimente în fiecare an (2022). Statistic, asta înseamnă că un camion plin cu mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut", citează Agerpres din comunicatul FBAR.
În realitate, studiile arată că gospodăriile sunt responsabile pentru o parte covârşitoare a cantităţii de hrană aruncată. Cumpărăturile impulsive şi lipsa de organizare duc adesea la pierderea evidenţei produselor din frigider.
O altă percepţie greşită des întâlnită este aceea că alimentele aruncate nu ar avea un impact asupra mediului.
"Mâncarea este biodegradabilă, deci dacă o arunc la gunoi nu poluează", spune organizația despre un mit răspândit în societate. În realitate, atunci când hrana ajunge la groapa de gunoi şi se descompune, eliberează metan, un gaz cu efect de seră extrem de puternic. În plus, odată cu un aliment aruncat sunt irosite şi resursele necesare pentru producţia, ambalarea şi transportul acestuia, precum apa, energia şi munca umană, se mai arată în comunicat.
De asemenea, multe alimente ajung la gunoi din cauza confuziei privind etichetele de pe ambalaj."Dacă a trecut data de pe ambalaj, produsul e periculos şi trebuie aruncat imediat", se mai precizează în document.
Specialiştii subliniază că trebuie făcută diferenţa între "a se consuma până la", care indică siguranţa alimentară şi este folosită, de exemplu, la carne sau lactate, şi "a se consuma de preferinţă înainte de", care se referă la calitatea optimă a produsului. Produse precum pastele, orezul, conservele sau cafeaua pot fi consumate şi după această dată, dacă ambalajul este intact.
Prevenirea risipei
Printre soluţiile recomandate se numără aplicarea regulii FIFO (First In, First Out) în frigider, crearea unei zone pentru produsele care trebuie consumate cu prioritate, rehidratarea legumelor ofilite în apă cu gheaţă sau congelarea ingredientelor rămase în tăviţe pentru gheaţă.
În acest context, reprezentanţii Federaţiei Băncilor pentru Alimente subliniază că schimbarea mentalităţii privind consumul este esenţială pentru reducerea risipei alimentare.
"Când demontăm aceste mituri, realizăm că risipa nu este doar o problemă de logistică a marilor lanţuri comerciale, ci o responsabilitate comună a fiecăruia dintre noi. A schimba modul în care privim o etichetă sau o legumă imperfectă înseamnă, de fapt, a reda respectul pentru hrană, pentru resursele planetei şi pentru cei care nu ştiu ce vor pune mâine pe masă”, au mai precizat reprezentanții FBAR.
