Majoritatea românilor se simt vinovați atunci când aruncă mâncare la gunoi, însă în ciuda acestui fapt continuă să irosească alimente de chiar și peste 200 de lei lunar, arată un studiu realizat de UP România, unul dintre principalii jucători din industria beneficiilor extrasalariale, în parteneriat cu firma de cercetare Reveal Marketing Research.
Același studiu mai arată că tinerii irosesc cele mai multe alimente, în vreme ce persoanele în vârstă evită risipa datorită faptului că au fost educate ”să se gândească la copii flămânzi” sau să aibă în vedere faptul că ”mâncarea nu se aruncă”.
Sociologul Iulian Stănescu accentuează faptul că tinerii își fac cumpărăturile mai rar și trăiesc într-un ritm de viață mai dinamic, fapt care motivează, într-o anumită măsură, risipa alimentară. De asemenea, tot mai mulți preferă să mănânce în oraș sau să comande online.
Tinerii între 18 și 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin.
România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente – echivalentul a 150 de kilograme pe persoană
Elena Pap, Director Europa Up Group
Bani irosiți pe mâncare
Risipa alimentară generează pierderi financiare semnificative. Majoritatea românilor declară că se confruntă săptămânal cu o risipă de bani, din cauza alimentelor pe care le aruncă.
Dacă 66% dintre respondenți au declarat că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, 3% dintre cei care au participat la sondaj spun că depășesc pragul de 200 lei. Tinerii continuă să raporteze pierderi mai mari, în timp ce persoanele de peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor și o conștientizare mai clară a impactului financiar.
Citiți și Munch, o aplicație de reducere a risipei alimentare fondată în Ungaria, intră pe piața din România
Cumpărături și decizii haotice
Cercetarea accentuează faptul că una dintre principalele cauze ale risipei alimentare este estimarea greșită a nevoilor de consum. Un procent de 45% dintre români își fac cumpărăturile de cateva ori pe săptămână, în timp ce 13% dintre ei cumpără alimente o dată pe săptămână. Oamenii cumpără mai mult decât au nevoie, în special în preajma sărbătorilor, când proiecțiile asupra consumului sunt exagerate.
Mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coșul de gunoi (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). Tinerii între 18 și 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin.
„Deși comportamentele tinerilor arată încă o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile. Este esențial să continuăm să investim în educație și conștientizare pentru a construi o cultură alimentară sustenabilă” a menționat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.
Educația și valorile culturale învățate de la părinți au cea mai mare influență asupra comportamentului alimentar
Pentru 46% dintre români, regula „să nu arunci mâncarea” era impusă încă din copilărie – mai ales în cazul celor peste 45 de ani. În schimb, generațiile mai tinere au fost mai puțin expuse acestor norme tradiționale. Expresii precum „gândește-te la copiii flămânzi” sunt amintite de 69% dintre respondenți, în special de femei și de cei cu vârste între 35 și 55 de ani, ceea ce indică o influență clară a normelor culturale asupra percepției risipei.
Mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) recunosc că tradițiile și valorile familiei în care au crescut le influențează comportamentul alimentar. Acest procent ajunge la 65% în rândul celor peste 55 de ani, indicând o legătură puternică între educația tradițională și grija față de resurse. La polul opus, tinerii sub 35 de ani se declară mai puțin influențați de aceste valori – doar 43% în segmentul 25–34 ani și 40% în rândul celor de 18–24 ani.
Majoritatea românilor (54%) spun că se simt vinovați atunci când aruncă mâncare la gunoi, în vreme ce pentru 12% acest lucru pare ceva absolut normal. Alți 11% spun că se simt rușinați și 10 sunt anxioși când irosesc mâncare.
10% din alimentele disponibile în UE sunt aruncate la gunoi
Comisia Europeană estimează că în jur de 10% din alimentele disponibile în UE sunt aruncate, în timp ce peste 37 milioane de oameni din UE nu își permit o masă de calitate decât o dată la două zile.
Reducerea risipei alimentare și a pierderii de alimente sunt două dintre obiectivele principale ale UE pentru a atinge o economie circulară până în 2050.
Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană, etichetarea alimentelor cu „termen de garanție” și „a se consuma înainte de”, reprezintă încă un motiv pentru risipa de alimente. O mai bună înțelegere a etichetelor ar putea reduce potențial risipa alimentară cu până la 10%.
Reducerea risipei de alimente este necesară în lupta cu schimbările climatice. Aceasta este responsabilă de circa 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producerea și transportul alimentelor care sunt ulterior aruncate reprezintă 8% din emisiile de gaze cu efect de seră globale.
