In ultimii patru ani risipa de alimente la nivel local a scazut de la 100 de kilograme pe cap de locuitor pana la 86 de kilograme, arata date ale InfoCons. Mai exact, circa 1,7 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual. Datele plaseaza Romania, una dintre cele mai sarace tari din UE – cu peste 40% din locuitori in pragul saraciei – pe un “onorabil” loc 10 dintr-un total de 27 de tari analizate anul trecut de catre Eurostat. Astfel, romanii arunca aproximativ 35% din alimentele cumparate, iar procentul creste usor in perioada marilor Sarbatori (Paste, Craciun).

Principalii responsabili de risipa alimentara sunt gospodariile (42%) si producatorii (39%). Si aici apare intrebarea: ce se intampla cu alimentele in curs de expirare din supermarketuri si hypermarketuri? Ce cantitate de produse arunca anual marii retaileri si ce masuri iau pentru a reduce risipa alimentara? Pentru a doua parte a acestei intrebari raspunsurile nu au intarziat sa apara. In schimb, prima parte ramane sub eticheta “confidential”.

Va prezentam o sinteza a masurilor luate de cei mai importanti retaileri din Romania in vederea reducerii risipei alimentare. Dintre companiile chestionate reprezentantii Cora nu au raspuns solicitarii wall-street.ro.

Profi

- “Cresterea numarului de livrari de la furnizori pentru a asigura prospetimea alimentelor, optimizarea comenzilor in functie de vanzari si reducerea pretului de vanzare la produsele care mai au doar cateva zile pana la finalul termenului de valabilitate. In situatia mentionata, se regasesc preponderant articole din categoriile lactate, semipreparate, legume si fructe”.

Kaufland

- “In fiecare magazin Kaufland se poate reactiona cu reduceri de pret, treptat, pana la lichidarea articolelor cu termen critic. Pentru lichidarea articolelor cu termen critic se aplica reduceri gradual, pana la valoarea de 0,01 lei. Marfa redusa este plasata si semnalizata corespunzator pentru clienti. In privinta articolelor aflate in curs de expirare, ne ghidam dupa doua principii fundamentale: la Kaufland, nu vindem articole aflate in ultima zi de valabilitate si reglementarea de baza este <<Kaufland nu arunca alimente>>.

Sursa foto: Cos de cumparaturi, Shutterstock

Lidl

- “Produsele de origine animala si non-animala din magazinele Lidl Romania sunt expuse pe raft pentru comercializare pana in apropierea termenului de expirare. Atunci cand se apropie termenul limita, din dorinta de a preveni risipa si de a le oferi clientilor nostri un beneficiu, reducem cu 30% pretul pentru astfel de produse. Ulterior, cand se atinge limita maxima a perioadei de valabilitate indicata pe fiecare produs, acestea sunt directionate catre o firma de neutralizare pentru deseuri de origine animala si/sau non-animala, in functie de categoria de produs in care se incadreaza. Exista si cazul produselor care au ambalajul deteriorat sau a caror conditii impuse de producator pe ambalaj nu mai sunt conforme si care devin improprii consumului uman. Si acestea sunt dirijate catre firme de neutralizare”.

Mega Image

- “Produsele alimentare a caror data de expirare se apropie de termen sunt vandute, conform legii, la pret redus, sau donate catre organizatii non-guvernamentale. Printre proiectele implementate sunt raftul de produse proaspete, proiect prin care comercializam salate si sucuri proaspete pregatite in magazin dintr-un mix de legume si fructe deja prezente acolo, optimizand astfel cantitatile. In acest moment, proiectul este implementat in peste 180 de magazine Mega Image si ne ajuta sa reducem considerabil cantitatea de legume si fructe inainte de expirare”.

Metro Cash&Carry

- “Actiunile interne Metro Cash&Carry Romania privesc optimizarea si eficientizarea permanenta a operatiunilor interne de livrare, comanda, depozitare si vanzare a produselor. De asemenea, compania a implementat si aplica in magazinele sale din Romania o politica speciala de preturi pentru produsele ce urmeaza sa expire. Astfel, produsele din astfel de categorii sunt marcate suplimentar la raft cu etichete care contin noul pret, cu un anumit numar de zile inainte de termenul de expirare, iar in cazul legumelor si fructelor - dupa un anumit numar de zile, definit pentru termenul de prospetime”

Carrefour

Citeste si:

- “Alimentele, dar si produse nealimentare, care nu mai pot fi comercializate (ex. au ambalajul deteriorat) dar sunt inca in termen de valabilitate si bune pentru consum dar si alimentele care se apropie de termenul de expirare sunt donate unor parteneri cei mai mari fiind Patriarhia Romana (proiectul "Masa Bucuriei") si asociatia "Zambetul ingerilor" (pentru proiectul "Sandwich-ul de la miezul noptii")”. In plus, produsele care se apropie de expirare sunt oferite spre vanzare cu pret redus. Nu in ultimul rand, dezvoltam parteneriate prin care marfurile bune pentru consum dar care nu mai pot fi vandute sa poata fi directionate catre persoanele in situatie de risc (persoane fara domiciliu, persoane sarace). Mai mult, produsele care nu pot fi consumate, deseurile alimentare, sunt reciclate reintrand in circuitul economic prin parteneriatele pe care le avem cu diferite firme sau asociatii care au ca obiect de activitate obtinerea de compost”.

Selgros

- "Masa Bucuriei este un proiect fondat de catre Selgros impreuna cu Patriarhia Romana in 2009. Prin acesta se impart alimente in stare perfecta pentru consum, dar care din diferite motive nu mai pot fi valorificate in procesul economic (marfa cu termen de valabilitate redus, ambalaj necorespunzator, supraproductie). Principiul de functionare este urmatorul: cel putin o data pe saptamana, reprezentantii Patriarhiei Romane ridica de la magazinele Selgros alimentele donate si le distribuie mai departe catre centrele si cantinele sociale, in functie de necesitate. Donatiile pot contine orice fel de produse aflate in termen de valabilitate, precum alimente de baza (ulei, zahar, faina, orez, paste fainoase), branzeturi, lactate, bauturi nealcoolice, dulciuri. De la demararea proiectului si pana acum, donatiile Selgros totalizeaza aproximativ 3,9 milioane euro".

Auchan

- ”Programul Cumpara cat ai nevoie - produse ambalate in cantitati mici, la bucata sau la vrac, multiple optiuni de conditionare si o serie de standuri cu servire, astfel incat fiecare client sa aiba posibilitatea de a cumpara doar cat are nevoie si in functie de puterea sa de cumparare. Pe langa optimizarile interne sau cele prin care ajuta consumatorul sa cumpere doar cat are nevoie pentru consum, Auchan realizeaza o serie de programe de formare pentru angajati, respectiv de informare si educare pentru clienti, permanent si in cadrul unor campanii. Scopul lor este tocmai de a preveni risipa alimentara astfel incat sa fie eliminate cauzele acesteia. Pentru a mai da o sansa produselor care sunt bune dar au un termen de valabilitate scurt sa fie consumate, nu aruncate, si a reduce astfel risipa alimentara, Auchan a realizat in toate cele 33 de magazine ale sale o zona semnalizata pentru vanzarea acestor produse cu pret redus si termen scurt de valabilitate”.

Proiectul pentru diminuarea risipei alimentare, un pas spre traficul cu alimente?

Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) considera ca proiectul pentru diminuarea risipei alimentare obliga toti comerciantii sa “doneze” si sa “sponsorizeze” cu alimente aflate in proprietatea lor si expuse in mod legal la raft unor “entitati” care pot utiliza alimentele respective in scopuri insuficient definite.

Sursa foto: Bani, mancare/ Shutterstock

Alte prevederi subliniate de Asociatie se refera la amenzile differentiate nejustificat. “Imaginati-va cum ar fi daca un consumator ar citi pe eticheta unui produs ceva de genul <<Conducerea magazinului va informeaza ca produsul va expira in apropierea datei x. Pentru informatii precise adresati-va personalului>>. Sau <<Ne pare rau, dar azi nu mai avem iaurt>>. Ca sa nu fim amendati l-am donat <<obligat>> in urma cu cateva ore. Daca astfel de abordari pot fi acceptabile in dezbateri teoretice, in viata reala nu ne putem permite acest lux“, a declarat Florin Capatana, vicepresedinte AMRCR.

El a atrage atentia ca, dincolo de intentiile umanitare sau de mesajul popular, in practica diminuarea risipei alimentare presupune foarte multa organizare si investitii serioase in capacitati de depozitare precum si inserarea unor obligatii contractuale foarte dure pentru producatori.

AMRCR atrage atentia si asupra probabilitatii ridicate ca actuala abordare legislativa sa conduca la aparitia unei potentiale zone gri de business, a traficului cu alimente aflate in apropriere de data de expirare.

Risipa alimentara in alte tari

Italia este pe punctul de a aproba o lege prin care supermarketurile vor fi obligate sa doneze produsele in curs de expirare in scop caritabil. Ar fi cel de-al doilea stat european care sa dea unda verde unei astfel de reglementari dupa Franta, tara in care este interzis retailerilor sa arunce orice produs care nu a fost vandut.

Sursa foto: Cartofi, Shutterstock

Spre deosebire insa de Franta, care amendeaza supermarketurile care atunca alimente, Italia intentioneaza sa acorde retailerilor stimulente pentru a dona produsele alimentare si a contribui astfel la reducerea celor 12 mld. euro pierderi din cauza risipei alimentare.

Danemarca a lansat de curand un concept de magazin – WeFood – care preia surplusul de alimente din supermarketuri si il vinde persoanelor cu venituri scazute cu preturi cu pana la 50% mai mici. Initiatorii WeFood isi propun sa contribuie la reducerea cele 700.000 de tone de alimente pe care Danemarca le arunca in fiecare an. In ultimii cinci ani, Danemarca a redus cantitatea de alimente risipite cu 25%.

Surprinzator sau nu, cei mai mari “risipitori” se afla in randul tarilor dezvoltate. In acest fel, europenii, dar si locuitorii din America de Nord arunca, in medie, intre 95 – 115 kg de mancare pe an, comparativ cu 6-11 kg de mancare in regiunea sud-Sahariana din Africa sau regiunea de sud / sud-est a Asiei.

Sursa foto: Shutterstock