Somon de crescatorie colorat cu coloranti sintetici!

Somonul de crescatorie poate contine pesticide, metale grele si dioxine, avertizeaza APC.

In fermele piscicole din Norvegia se folosesc anual circa 67.000 tone de substante chimice pentru a combate parazitii pestilor.

In majoritatea fermelor piscicole hrana somonilor este formata din faina de peste, ulei de peste, soia modificata genetic si coloranti artificiali.

APC cere demisia ministrului...
Citeste si: APC cere demisia ministrului Petre Daea

Consumul de somon afumat la rece ne poate imbolnavi de listerioza!
Somonul afumat si somonul congelat nu este recomandat pentru cei cu intoleranta la histamina!

Somon marinat cu glutamat monosodic, somon Carpaccio cu zahar si lactat de sodiu, somon afumat cu proteine din lapte, somon afumat cu adaos de zahar!

Rondele de somon cu 20% glazura de gheata!

Din 100 grame de somon afumat, un adult poate asimila necesarul zilnic de sare.

Romanii au cheltuit cu 30%...
Citeste si: Romanii au cheltuit peste 360 mil. lei pentru somon si macrou

Un sfert din somonul afumat contine jumatate din cantitatea zilnica de sare necesara unui adult, transmite APC.

76% din somonul afumat si comercializat in Romania este somon de crescatorie.

45% din somonul afumat si comercializat este pregatit in Romania.

Un sfert din somonul comercializat in Romania este capturat in Oceanul Pacific! Somonul salbatic este superior din punct de vedere calitativ fata de somonul de crescatorie.

Producatorii de uleiuri...
Citeste si: Practici INCORECTE in industria uleiurilor vegetale "fara colesterol"

Numai 12% din somonul afumat sau congelat provine din ferme piscicole certificate, care respecta codurile de bune practici din domeniul pisciculturii.

Numai 5% din somonul comercializat in Romania este certificat BIO!
Stiati ca in unele ferme piscicole din Europa si SUA se creste pastrav somonizat?

Somonul de crescatorie nu trebuie consumat de catre copii si femei gravide.

In unele ferme piscicole din Europa se creste somon modificat genetic.

Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990), organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a analizat continutul etichetei de la 42 sortimente de somon comercializate in marile structuri comerciale. Au fost analizate urmatoarele marci de somon afumat/marinat sau congelat: Gastronatura, Cora, Auchan, Alfredo Seafood, Ocean Fish, Negro 2000, Labeyrie, BlueShark, Hedonia, H.Van Wijnen, 365, Delhaize, ArcticFish, OceanSea, Frosta, Vici, Defish si Copanex. Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta”. APC nu este finantata de statul roman!

Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Expertii APC au analizat continutul etichetei de la 42 sortimente de somon, din care 31 sortimente de somon afumat/marinat si 11 sortimente de somon congelat.

Top 5 sortimente de somon congelat dupa continutul de proteine din 100 g somon:

1 Alfredo Seafood, File somon de crescatorie - 25,4 g proteine;
2 Ocean Fish, Medalion de somon salbatic – 21 g proteine;
3 Auchan, File de somon salbatic – 20,3 g proteine;
4 Defish, File somon de crescatorie – 20 g proteine;
5 Vici, File somon de crescatorie – 19,3 g proteine.

Top 5 sortimente de somon afumat/marinat dupa continutul de sare din 100 g somon:

1 Hedonia, File de somon afumat si feliat – 5,6 g sare;
2 Alfredo Seafood, Somon BIO afumat – 3,75 g sare;
3 Gastonatura, File de somon de Alaska afumat si feliat si Auchan, File de somon de Alaska afumat – 3,52 g sare;
4 OceanSea, File de somon marinat cu invelis de marar – 3,30 grame sare;
5 OceanSea, Somon afumat – 3,20 g sare.

Top 5 sortimente de somon congelat dupa continutul de grasimi din 100 g somon:

1 Vici, File somon de acvacultura – 20,1 g grasimi;
2 DeFish, File somon de acvacultura – 14 g grasimi;
3 OceanSea, File somon de acvacultura – 11,2 g grasimi;
4 Alfredo Seafood, File somon de acvacultura – 8,1 g grasimi;
5 Ocean Fish, Medalion de somon salbatic – 4 g grasimi.

Top 5 sortimente de somon afumat dupa continutul de grasimi din 100 g somon

1 Auchan, File somon afumat de crescatorie, BlueShark, Somon salbatic afumat – 14,29 g grasimi;
2 365, File somon afumat si feliat, de crescatorie – 14,23 g grasimi;
3 Cora, File somon afumat de crescatorie – 14,2 g grasimi;
4 Ocean Fish, File somon afumat de crescatorie destinat copiilor – 13,95 g grasimi;
5 Delhaize, Somon afumat de crescatorie – 13,3 g grasimi.

Muraturile in otet ne pot imbolnavi de cancer gastric

Castraveti din India, murati in Romania, cu solutie de dezghetare a drumurilor si metabisulfit de potasiu;

Castraveti in otet cu zaharina sodica si acesulfam de potasiu;

Castraveti in otet cu acid ascorbic, riboflavina si 9 lingurite de zahar;

Unul din patru borcane de castraveti in otet contine solutie de dezghetare a drumurilor;

Gogosari in otet cu acid citric;

8 din 10 borcane de gogosari in otet contin acid citric;

Unul din 4 borcane de gogosari in otet contine solutie de dezghetare a drumurilor;

Ardei capia copti, in otet, cu solutie de dezghetare a drumurilor si zaharina;

Unul din doua borcane de ardei capia copti, in otet, contine solutie de dezghetare; a drumurilor

3 din 10 borcane de ardei capia copti, in otet, contine zaharina;

Sfecla rosie, in otet, cu arome si zaharina;

Salata de sfecla rosie, in otet, cu acid citric si solutie de dezghetare a drumurilor;

Varza tocata, murata, cu acid citric si acid ascorbic;

Pepene murat cu acid lactic.

Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990), organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a analizat continutul a 52 marci de muraturi, comercializate in marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”. APC nu este finantata de statul roman!
Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Expertii APC au analizat continutul a 20 marci de castraveti in otet sau cu saramura, 11 marci de ardei capia copti, in otet, 5 marci de gogosari in otet si alte 16 marci de muraturi (gogonele in otet, pepene murat, conopida in otet, salata asortata de legume in otet, salata de sfecla rosie in otet, varza tocata murata, ciuperci murate.

Conservele constituie o tema perena a consumatorilor din toata lumea si din toate timpurile. Pretutindeni s-a simtit si se simte nevoia consumarii/folosirii unor bunuri in afara sezonului, mai ales cand acele bunuri constituie baza consumului unei familii ori unei populatii. Se intelege ca exista o sezonalitate a productiei de bunuri, in contrast cu o nevoie constanta, uneori cotidiana, de consum, solutia acestei relatii constituind-o conservarea si pastrarea/prezervarea conservelor. Nevoia de conserve a avut si are numeroase ipostaze particulare.

Cea mai frecventa nevoie este legata de prelungirea duratei de folosire a unui aliment dincolo de sezonul sau (perioada de recolta) sau evenimentul procurarii (vanatoare, sacrificare). Metode comune si facile de conservare pot intinde durata de folosire a alimentelor la de peste doua-trei ori durata de mentinere naturala, fara conservare, a alimentelor considerate; cand se folosesc metode mai laborioase, duratele de conservare pot sa se intinda usor la sezonul urmator de recolta (adica un an), sau la de mai multe ori acest termen (conservele, chiar de peste, ambalate metalic sunt sigure la consum minimum trei ani). Or, aceste realizari dau posibilitatea dirijarii stocurilor de productie realizate oriunde sa ajunga la consumatori fara pierderi mari.

La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea muraturilor pentru prezentarea unor puncte de vedere;

Analiza informatiilor nutritionale;

Analiza aditivilor alimentari folositi la fabricarea muraturilor pentru prezentarea unor puncte de vedere;

Prezentarea avantajelor si a regulilor specifice prepararii conservelor de casa.

Analiza ingredientelor

Ingredientele regasite in compozitia sortimentelor de muraturi analizate sunt urmatoarele: apa, sare, zahar, ardei gras rosu, ardei paprika, ardei de Jamaica, ardei iuti, ceapa, varza alba, pepene, ghebe, ciuperci, gogonele, mere, pastarnac, piper boabe, marar, morcov, usturoi, boabe de mustar, otet din vin, otet din cereale, otet din alcool, otet din vin alb, otet din porumb, sirop de glucoza-fructoza, verdeata, seminte de coriandru, plante aromate, foi de dafin, frunze de telina, cimbru, coriandru, ienibahar.

Cele mai frecvente modificari ale produselor supuse conservarii si pastrarii se refera la schimbarea caracteristicilor fizice (de forma si senzoriale, ale structurii), producerea de reactii si substante de reactie (gaze, lichide), pierderea de umiditate si substante utile, dezvoltarea de medii cu elemente microbiene daunatoare sau chiar folositoare (bacterii, mucegaiuri, ciuperci) etc.

Metodele de conservare industriale sunt considerate acelea care presupun tehnica si resurse ce depasesc conditia bucatariei unui menaj. De regula, sunt sigure impotriva riscurilor de intoxicare, dar nu se bucura de increderea consumatorilor informati, care stiu ca multe din aceste metode implica si principiul adaugarii substantelor de protectie (aditivi), motiv pentru care sunt suspectate de riscuri pe termen lung; mai mult, in afara de folosirea aditivilor, se stie ca in industria alimentara se folosesc si trucuri tehnologice menite sa creasca randamentele, productivitatea si profitul.

Daca se mai ia in calcul si faptul ca nu exista certitudinea faptelor si a calitatii declarate, totul inclina in favoarea optiunii pentru conservele de casa. Aceste metode sunt mai ales metode combinate, cum este cazul liofilizarii, care inseamna o uscare a alimentului la temperaturi negative, foarte scazute, larg aplicata in cazul congelarii semifabricatelor alimentare (fructe, legume, leguminoase, carne, cafea, hrana pentru alpinisti). Metodele bazate pe principii unice (ultrafiltrare, ionizare) reclama mijloace cu totul speciale.

Una din trei zacuste contine zahar adaugat

Zacuste cu ciuperci si 5 lingurite de zahar!

Zacusca de vinete cu amidon din cartofi!

Zacusca de fasole cu 5 grame de sare!

Zacusca taraneasca cu 5 lingurite de zahar!

Zacusca cu carne de peste separata mecanic!

Cantitatea de ciuperci din zacusca cu ciuperci variaza intre 5% si 35%!

Cantitatea de vinete din zacusca cu vinete variaza intre 18% si 35%!

Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990), organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a analizat continutul a 55 marci de zacusca de/cu ciuperci, de/cu vinete, de fasole, taraneasca, macedoneana, clasica, cu peste, comercializate in marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”.

Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza pentru familiile lor. Zacusca, simbol drag si atat de gustos al camarilor noastre la vremea toamnei, este un preparat alimentar considerat de dictionarele prietene ca fiind romanesc, dar, de dragul adevarului trebuie sa observam ca are radacini in toata aria slava (in limba rusa inseamna gustare). Familia zacustelor e mare, avand reprezentanti foarte populari in toata zona balcanica (vezi: ajvar, pindjur, liutenita, kyopolou, turcescul biber salçasi si altele). Nici bucatariile de la nordul Romaniei nu sunt mai sarace in preparate similare zacustei. Moda alimentatiei fara carne si cu mai putina carne, la care s-a adaugat si exodul de romance gospodine, foarte active pe Internet, a incurajat raspandirea zacustei in toata lumea.

Vedete din variate domenii se intrec in a dovedi ca stiu sa prepare zacusca, facand din toamna un sezon de veselie culinara molipsitoare. Putini dintre consumatorii contemporani constientizeaza faptul ca priceperea si cunostintele in materie de conservare a hranei au constituit una din conditiile perpetuarii societatii umane.

Societatea contemporana, cel putin cea europeana, a fost (cu unele exceptii) beneficiara unui timp de pace in ultimele sapte decenii, perioada in care grija hranei cotidiene nu s-a pus in termeni tragici. Acesta este si motivul pentru care cunostintele generatiei tinere in aceasta problematica sunt firave. Dar cei intelepti ar trebui sa trateze aceasta problema cu luare aminte si responsabilitate. Pentru ca este o tema strict legata de supravietuire.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Expertii APC au analizat continutul a 27 marci de zacusca de/cu ciuperci, 14 marci de zacusca de/cu vinete, 5 marci de zacusca de/cu fasole si alte 9 marci de zacusca (macedoneana, bulgareasca, taraneasca, cu peste).
La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;

2. Analiza informatiilor nutritionale.

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere

Ingredientele regasite in compozitia sortimentelor analizate sunt urmatoarele: hribi, vinete coapte, ghebe, galbiori, bureti de fag, hribi, ciuperci pleurotus, ciuperci champignion, carne de peste separata mecanic, fasole, gogosari copti, pasta de ardei dulce, tomate, morcovi, ceapa, ardei gras, ardei rosu, pasta de rosii, ardei capia copti si decojiti, piure de cartofi, ulei de floarea soarelui, piper, foi de dafin, usturoi, zahar, sare, amidon din porumb si amidon de cartofi.

Preparata din legume proaspete (vinete, gogosari, ceapa, tomate, morcovi, dovlecei etc., condimentate cu sare, piper, foi de dafin, ardei iute), cu ulei, prin prajire/fierbere lenta, pusa in recipiente de sticla si sterilizata, se prezinta ca o tocana scazuta, de culoare rosie-calda, foarte aromata, gustoasa, aproape totdeauna picanta. Face deliciul intrarilor la orice masa, inclusiv mesele simandicoase, mai ales de cand a manca de post nu mai este o rusine, ci o dovada de grija pentru sanatate, iar gazdele/organizatorii de ospete au devenit atenti la a completa meniurile de intrari cu o zacusca de pomina. Cine ar indrazni sa-si lipseasca oaspetii de placerea unei intalniri cu un platou de felii de paine pe care se prezinta zacusca in toata bucuria ei?!

Exista insa si zacusca cu peste, considerata o creatie a gospodinelor din Delta Dunarii, daca n-ar fi intalnita in mai toate colturile tarii (se face zacusca cu pastravi!). De asemenea, zacustele cu ciuperci ori cu fasole se adauga la inventarul bogat al sortimentului.

Gustul special, de legume coapte, este asigurat de operatia de coacere a vinetelor si a ardeilor (gogosari, kapia), care, la vremea toamnei, sunt munti de dulceata si savori. Marea varietate a retetelor (fiecare familia are traditia ei, „pastrata de la bunicuta, care o stia de la bunica ei...“), iar fiecare gospodina sau gospodar mai nascoceste unele secrete, sporind perpetuu lista retetelor acestei podoabe culinare.

Daca prepararea zacustei constituie bucuria autumnala a multor familii, trebuie sa consideram si faptul ca multi consumatori nu se complica si isi au marcile lor preferate, pe care le cauta in rafturile magazinelor alimentare. In comert se gasesc, de multi ani, numeroase tipuri de zacusca, mai saraca ori mai grea, mai traditionala ori mai speciala.

Top 10 marci zacuste ciuperci dupa cantitatea de ciuperci din compozitie:

FML Gardena (borcan de 290 grame) cu 40 % bureti de fag si 30% ciuperci pleurotus;

Topoloveana (borcan de 190 grame) cu 41 % ghebe;
Gusturi romanesti (borcan de 300 grame) cu 35 % ghebe;

Conacul Boierului (borcan de 190 grame) cu 33,81 % ghebe;

Vrancioaia (borcan de 300 grame) cu 26 % ghebe;

Auchan (borcan de 300 grame) cu 25 % ciuperci;

La gura sobei (borcan de 300 grame) cu 25 % bureti de fag;

Vatra Bunicii (borcan de 300 grame) cu 25 % ciuperci;

Traditia gustului (borcan de 300 grame) cu 25 % ciuperci;

Gusturi romanesti (borcan de 300 grame) cu 23 % ciuperci; Cora (borcan de 295 grame) cu 23 % ciuperci;

Bunatati de Topoloveni (borcan de 540 grame) cu 20 % ghebe; Capricii si delicii (borcan de 290 grame) cu 20 % ghebe;

Capricii si delicii (borcan de 290 grame) cu 20 % galbiori:

Capricii si delicii (borcan de 290 grame) cu 20 % hribi;

Capricii si delicii (borcan de 290 grame) cu 20 % ciuperci;

Pivnita Bunicii (borcan de 180 grame) cu 20 % ciuperci;

Mega Image (borcan de 300 grame) cu 17, 9% ciuperci.

Gemuri si dulceturi cu urme de fructe si chimicale

Dulceata de zmeura cu carmin si aroma de dude!

Gem de caise cu trei indulcitori artificiali si un conservant!

Unul din doua borcane de dulceata contine acid citric!

8 din 10 borcane de gem contin acid citric!

Gem de caise cu 7 substante chimice!

Gem de fructe de padure cu efect laxativ!

Cantitatea de fructe folosita pentru a obtine 100 grame dulceata variaza intre 35 grame si 70 grame!

Cantitatea de fructe folosita pentru a obtine 100 grame gem variaza intre 40 grame si 85 grame!
La unul din doua borcane de dulceata s-a folosit pana la 50 grame fructe pentru a obtine 100 grame dulceata!

La unul din doua borcane de gem s-a folosit pana la 50 grame fructe pentru a obtine 100 grame gem!

Cantitatea de zahar adaugat din 100 grame dulceata variaza intre 0 grame si 82,93 grame!

Cantitatea de zahar adaugat din 100 grame gem variaza intre 24 grame si 64,8 grame!

Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990), organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a analizat continutul a 44 tipuri de gem, dulceata si magiun comercializate in marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”.

Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Expertii APC au analizat continutul a 18 tipuri de gem, 16 tipuri de dulceata si 10 tipuri de magiun.

La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;

Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung;

Analiza informatiilor nutritionale

Ingredientele regasite in compozitia sortimentelor analizate sunt urmatoarele: gutui, cirese amare, nuci verzi, piersici, fragi, macese, mure de cultura, prune, afine, caise, mure de padure, coacaze negre, zmeura, dovleac, visine, cirese, cirese albe, capsuni, smochine, nuca coapta, lamaie, lamaie cubulete, apa, zahar, zahar invertit, zahar din trestie, sirop de glucoza-fructoza, suc de mure, concentrat din suc de fructe, suc de lamaie, suc concentrat de mar, arome si aroma de dude.

Una dintre cele mai sanatoase conserve de fructe ramane magiunul realizat din prune, struguri, dovleac etc.

Expertii APC au analizat 6 marci de magiun de prune care se comercializeaza in marile structuri comerciale de tip hipermarket.

Top 5 marcimagiun de prune dupa cantitatea de prune folosita de producator pentru a obtine 100 grame magiun de prune:

Raureni (borcan de 350 grame) – a folosit 1400 grame prune pentru a obtine 100 grame magiun de prune;

Topoloveni (borcan de 350 grame) – a folosit 500 grame prune pentru a obtine 100 grame magiun de prune;

Drag de Romania (borcan de 350 grame) si Alex Star (borcan de 350 grame) – au folosit 400 grame prune pentru a obtine 100 grame magiun de prune;

Arovit (borcan de 240 grame) – a folosit 350 grame prune pentru a obtine 100 grame magiun de prune;

Dinadi (borcan de 350 grame) – a folosit 320 grame prune pentru a obtine 100 grame magiun de prune.
Top 5 marci magiun de prune dupa cantitatea de glucide/carbohidrati in 100 grame magiun de prune:

Topoloveni si Drag de Romania – 62,2 grame glucide/100 grame produs;

Raureni – 60 grame glucide/100 grame produs;

Dinadi – 56,4 grame glucide/100 grame produs;

Arovit - 55 grame glucide/100 grame produs;

Alex Star - 43 grame glucide/100 grame produs.

Top 5 marci magiun de prune dupa cantitatea de proteine in 100 grame magiun de prune:

Alex Star – 3,4 grame proteine/100 grame produs;

Raureni – 2,6 grame proteine/100 grame produs;

Dinadi – 2,46 grame proteine/100 grame produs;

Arovit – 1,6 grame proteine/100 grame produs;

Topoloveni si Drag de Romania – 1,12 grame proteine/100 grame produs.

Top 5 marci magiun de prune dupa valoarea energetica a 100 grame magiun de prune:

Alex Star – 602 kcal/100 grame produs;

Topoloveni si Drag de Romania – 318 kcal/100 grame produs;

Raureni – 267 kcal/100 grame produs;

Dinadi – 246 kcal/100 grame produs;

Arovit – 230 kcal/100 grame produs.

Top marci de crenvursti dupa continutul de carne

Studiul privind calitatea crenvurstilor face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”. Prin aceasta campanie, Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.

Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 43 tipuri de crenvursti, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestor produse si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.

Conform dictionarelor, crenvurstii sunt mezeluri din carne, sub forma de carnat subtire, din carne de vita si slanina tocate foarte fin si trase in mate de oaie sau membrane din material plastic, cel mai adesea prezentate in pereche; denumirea este germana, de la Krenwürstchen.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La fabricarea crenvurstilor analizati s-au folosit urmatoarele ingrediente: carne de pui, carne de pui dezosata mecanic, carne de pasare separata mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grasime de pasare, grasime de pui, carne de porc, gusa de porc, grasime de porc, carne de vita, tendoane de porc, slanina, sorici, praf de soric de porc, emulsie de sorici, gelatina, colagen, grasimi vegetale, cascaval, apa, granule mustar, faina de grau, gris de grau, fibre de soia, fibre de mazare, fibre vegetale, amidon cartofi, cazeina, proteina animala, proteina din lapte, proteina vegetala hidrolizata, proteina hidrolizata din drojdie, ketchup, rosii deshidratate, extract de drojdie, proteina din soia, sirop de glucoza, dextroza, lactoza, glucoza, zahar, zahar din trestie nerafinat, maltodextrina, proteina din soia, ulei de rapita, ulei vegetal de floarea soarelui, grasime de palmier, lapte praf degresat rehidratat, sare neiodata, sare cu nitriti, sare de mare iodata, sare marina afumata, proteina din lapte, ceapa, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, praf de usturoi, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente, arome naturale, aroma de fum, fum de lemn de fag, arome, difosfat de sodiu, polifosfati de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, guma de guar, guma de xantan, guma Tara, di-polifosfati de sodiu si potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrati de sodiu, extract de acerola, acerola uscata, extract vegetal natural (sfecla rosie, curcuma, ibiscus).

La fabricarea crenvurstilor, in functie de specie, carnea folosita se regaseste in proportii diferite, astfel:

  • Pieptul de pui intre 23% si 80%;
  • Carnea de pui intre 13% si 88%;
  • Carnea de porc intre 17% si 93%;
  • Carnea de vita intre 8% si 79%;
  • Carnea de curcan intre 4% si 96%;
  • Pieptul de curcan: 53%;
  • Carnea separata mecanic intre 50% si 79%.

La 7% din produsele analizate nu apare mentionata in lista ingredientelor cantitatea de carne din reteta folosita la fabricarea crenvurstilor.

La 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separata mecanic (carne de pasare separata mecanic, carne de pui si curcan separata mecanic, carne de pui separata mecanic si carne de curcan separata mecanic). In jargonul specialistilor are chiar denumirea de „mazga“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (cand e vorba de carne de pasare) Procesul presupune macinarea carcasei si pasarea pastei (care cuprinde macinatura de os, maduva osoasa si celelalte tesuturi comestibile) sub presiune.

Top 10 marci de crenvursti dupa continutul de carne:

  1. Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpa de porc si fara aditivi;
  2. Golfera/Italia cu 88% carne de pui si 2 aditivi;
  3. AIA/Italia cu88% carne de curcan si pui, dar cu 5 aditivi;
  4. Dulano/Germania cu 87% carne de porc si 2 aditivi;
  5. Aldis/Romania cu 87% carne (60% piept de pui si 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;
  6. Martinel/Reinert/Romania cu 85% carne de porc si 3 aditivi;
  7. Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpa de pui) si 9 aditivi;
  8. Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui si 5 aditivi;
  9. Agil/Romania cu 80% piept de pui si fara aditivi;
  10. Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vita) si 5 aditivi.


Top 10 marci de crenvursti dupa numarul de aditivi alimentari:

  1. Campofrio cu 11 aditivi;
  2. Caroli/Familia cu 10 aditivi;
  3. Pikok, Caroli, AIA,cu 9 aditivi;
  4. Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
  5. Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
  6. Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
  7. AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
  8. Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
  9. Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
  10. Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

Top 3 marci de crenvursti FARA aditivi alimentari:

1. Pikok cu 93% carne din pulpa de porc;
2. Agil cu 80% piept de pui;
3. Forzoso cu 59% carne pui si 29% piele pui.

93% din produsele analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 2 aditivi alimentari pana la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu contin aditivi alimentari.

La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant alimentar care poate genera anumite afectiuni medicale daca produsul alimentar este pregatit pentru consum prin prajire.

42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant rosu stralucitor obtinut dintr-o specie de insecta numita cosenila.

La 44% dintre produsele analizate gustul si aroma au fost potentate cu monoglutamat de sodiu.

La 9% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de ingrosare suspect de aparita anumitor afectiuni medicale.

Sursa foto: Shutterstock.com