Potrivit directorului general al organizației, Constantin Bratu, anul de vârf pentru vânzările de bere a fost 2008, înainte de criza economică. Atunci, a fost atins un prag istoric de 20 milioane de hectolitri, echivalentul a 4 miliarde de sticle de bere de jumătate de litru.
17 ani mai târziu, industria berii s-a aflat în fața unei extreme: 2025 a fost momentul în care s-a ajuns la un prag critic, la 14,4 milioane hectolitri și o scădere a pieței cu 4%, cel mai scăzut procent din ultimii ani. În 2024, sectorul se stabilizase până la 15 milioane hectolitri vânduți, însă acea stabilitate nu s-a materializat și în 2025.
„Așa cum am spus, anul 2025 nu a fost un an tipic, ci unul dificil. În realitate, trendul industriei, într-o perioadă în care piața începea să se redeschidă, s-a inversat anul trecut, iar piața a scăzut cu 4%. Astfel, cele 14,4 milioane de hectolitri pe care i-am înregistrat reprezintă cel mai mic nivel de producție din România din ultimii 20 de ani, ceea ce nu este deloc un semn bun”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociația „Berarii României”.
Creșterea accizei, una dintre problemele industriei
Un element esențial pentru sectorul berii este nivelul accizei. În ultimii patru ani, acciza a crescut cu 55%. De asemenea, în ultimele 15 luni – practic din 1 mai 2025 până în prezent – acciza a crescut cu 26,2%.
O creștere de 26% într-un an și ceva este echivalentul unei majorări trimestriale de aproape 2% sau al unei creșteri anuale de aproape trei ori mai mare decât inflația medie europeană.
„Este o creștere foarte mare, care ne îndepărtează de politicile fiscale ale țărilor relevante din punct de vedere al producției. De exemplu, față de Germania, plătim cu aproximativ 46% mai mult la nivel de acciză”, a precizat Constantin Bratu. Cu alte cuvinte, un producător german plătește un euro acciză pentru aceeași cantitate de bere, în timp ce un producător român va cheltui 1,45 euro.
Câți români lucrează în industria locală a berii
Ocuparea forței de muncă în relație cu industria berii din România este de aproximativ 57.000–68.000 de persoane, contribuția la PIB-ul țării ajungând la 3 miliarde euro.
În 75% din județele României există cel puțin o unitate de producție – fie fabrici mari, fie producători craft, fie unități medii. La nivel național, sunt 88 de fabrici de bere și 83 de producători, conform datelor Ministerului de Finanțe, citate de reprezentanții Asociației Berarii României.
„Este îmbucurător că avem producție chiar și în județe cu volum redus. Impactul asupra ocupării forței de muncă este semnificativ. Conform datelor Beer Europe și Oxford Economics, în 2025 aveam 57.800 de angajați direct și indirect în sector. În 2024 aveam aproximativ 60.000. Așadar, contracția pieței a dus la pierderea a circa 2.200 de locuri de muncă”, spune directorul general al organizației. De asemenea, aproximativ 500 de ferme produc hamei sau orz pentru sectorul berii.
Angajații indirecți sunt persoanele care nu lucrează în fabricile de bere, nu sunt plătiți de producători, dar depind economic de industrie (fermieri, furnizori de servicii, comerțul).
Creștere surprinzătoare într-un segment al pieței de bere
Singurul segment în creștere este cel al berilor fără alcool, atât simple cât și mixte, a avansat cu 10% în 2025 și a ajuns la o cotă de piață de 6,6%.
Un alt fenomen în creștere este migrarea spre HoReCa. „Observăm și o migrare a consumului din HoReCa spre consumul acasă. În 2025, doar 9% din berea consumată în România a fost vândută în restaurante, terase și baruri – un minim istoric. Ne-am dori o prezență mai mare în acest segment, dar nu este vorba de lipsa noastră de disponibilitate, ci de obiceiurile de consum și de puterea de cumpărare”, spun reprezentanții Berarii României.
Posibilitatea de a reveni la situația din 2008
Întrebați de câți ani de predictibilitate ar fi nevoie pentru ca vânzările să atingă pragul din 2008, reprezentanții asociației au răspuns că s-ar putea ca niciodată să nu se mai revină la același număr istoric de hectolitri vânduți.
„Nivelul acela fost înainte de criza economică. 2008 a fost un an istoric. Este puțin probabil să revenim la acel nivel prea curând – poate chiar niciodată. De aceea ne concentrăm pe ceea ce s-a întâmplat în ultimul an și pe tendințele actuale”, spune directorul general al Berarilor România.
Predictibilitatea reală înseamnă un plan clar despre cum va arăta taxarea în următorii cinci ani. „Abia atunci putem construi un plan, iar marjele pot începe să se refacă. Dar, repet, nu depinde doar de noi. Trebuie să crească și încrederea consumatorilor, și puterea lor de cumpărare”, a mai declarat conducerea organizației.
