Viețile aparent lipsite de probleme promovate pe internet creează standarde nerealiste
Psihologul Ana Bogdan recunoaște că, în fiecare zi, tot mai mulți copii și adolescenți își petrec ore întregi pe rețelele de socializare, atrași de ecranele luminoase și de promisiunea distracției rapide. De cele mai multe ori, explică specialistul, aceștia nu conștientizează pericolele ascunse în spatele acestor platforme aparent inofensive.
"Deși rețelele sociale pot părea un mod simplu de a comunica, de a lega prietenii sau de a se relaxa, ele pot avea efecte negative profunde asupra celor care nu au încă maturitatea emoțională și psihologică necesară pentru a le folosi responsabil.
Creierul copiilor și al adolescenților este încă în plin proces de dezvoltare. Imaginile perfecte, corpurile idealizate și viețile aparent lipsite de probleme promovate pe internet creează standarde nerealiste, făcându-i pe mulți copii și adolescenți să se simtă insuficienți sau mai puțin buni decât ceilalți", a explicat specialistul.
Tinerii ajung să își construiască imaginea de sine pe baza reacțiilor primite în mediul virtual, iar lipsa aprecierilor sau comentariile negative le pot afecta profund stima de sine
Ana Bogdan psiholog
Un alt pericol major al rețelelor de socializare este cyberbullying-ul
Psihologul Ana Bogdan susține că hărțuirea online este mult mai greu de controlat decât cea din viața reală, deoarece mesajele jignitoare, amenințările sau umilirile pot continua non-stop și pot fi văzute de un număr mare de persoane.
“Pentru un copil, aceste experiențe pot lăsa urme adânci, ducând la anxietate, depresie, izolare socială sau chiar gânduri negative extreme. În plus, accesul facil la conținut nepotrivit vârstei – violență, limbaj agresiv, imagini șocante sau mesaje toxice – poate influența negativ modul în care tinerii gândesc, vorbesc și se comportă.
Adolescenții care petrec prea mult timp pe rețelele sociale devin adesea mai anxioși, mai triști sau mai iritabili. Treptat, copilul sau adolescentul ajunge să își construiască identitatea doar prin ochii celorlalți, în funcție de aprecierile primite online. Lumea reală i se pare plictisitoare, lipsită de stimulii rapizi oferiți de ecran”, sus'ine
Adolescenții care petrec prea mult timp pe rețelele sociale devin adesea mai anxioși, mai triști sau mai iritabili.
Psihologul Ana Bogdan
Psihotereutul recunoaște că, pentru mulți copii și adolescenți, telefonul a devenit o adevărată dependență, fără de care nu mai înțelege și nu mai știe cum să trăiască viața.
“Atunci când telefonul le este luat, unii copii se plictisesc imediat, devin nervoși sau nu mai știu ce să facă. Nu pentru că nu ar fi capabili să se descurce fără el, ci pentru că nu mai sunt obișnuiți să se joace, să creeze, să gândească sau să interacționeze fără ajutorul ecranului”, a conchis Ana Bogdan.
Dezbaterea în jurul instaurării unei majorităţi digitale s-a amplificat în Europa
Dezbaterea în jurul instaurării unei majorităţi digitale s-a amplificat în Europa, după ce Australia a devenit în decembrie prima ţară ce a interzis reţelele sociale pentru cei sub 16 ani.
Parlamentul francez a votat un proiect de lege ce interzice reţelele sociale pentru cei sub 15 ani, o măsură menită să protejeze sănătatea adolescenţilor, măsură susţinută de guvern.
Alături de Franţa, ţări precum Danemarca, Grecia sau Spania pledează de asemenea pentru introducerea unei interdicţii în întreaga Uniune Europeană.
Australia a devenit în decembrie prima ţară ce a interzis reţelele sociale pentru cei sub 16 ani
Și Portugalia ar putea interzice reţelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, potrivit unui proiect de lege înaintat luni în Parlament, urmând astfel exemplul Australiei sau Franţei, informează AFP.
Această lege prevede de asemenea ca adolescenţii cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani să nu poată accede la reţelele sociale decât cu consimţământul părinţilor lor şi ca aceste platforme să fie obligate să introducă un sistem de verificare a vârstei şi autorizaţiei parentale compatibil cu softurile utilizate de administraţia portugheză.
