România face primul pas privind restricția accesului la reţele a copiilor sub 16 ani. Ce punem în locul "sevrajului" pentru telefon şi social media?

Sursǎ foto: Shutterstock

România face primul pas privind restricția accesului la reţele a copiilor sub 16 ani. Ce punem în locul "sevrajului" pentru telefon şi social media?

Cuprins Articol:
Sunteți de acord cu interzicerea accesului la rețelele social - media copiilor sub 16 ani? Este întrebarea care dă startul dezbaterii cu privire la folosirea rețelelor sociale în cazul copiilor și adolescenților cu vârsta sub 16 ani. Reamintim că, în ultima perioadă - urmând exemplul altor state - și în România s-a vorbit tot mai des despre această schimbare, într-o situație care stârnește îngrijorare cu privire la vârsta în care granița dintre fake și real este una care poate duce la adevărate situații periculoase și chiar la tragedii. Dezbaterea în jurul instaurării unei majorităţi digitale s-a amplificat în Europa, după ce Australia a devenit în decembrie prima ţară ce a interzis reţelele sociale pentru cei sub 16 ani.

Ce punem în locul rețelelor de socializare pentru copii și tineri?

În contextul acestei discuții, deputatul Oana Matache a anunţat lansarea unei consultări publice pentru elaborarea unei iniţiative legislative care să interzică accesul copiilor sub 16 ani la reţelele de socializare, după modelul adoptat de Australia şi alte state. 

Deputatul a invitat cetăţenii să îşi exprime opiniile şi propunerile prin e-mail, în cadrul procesului de consultare publică.

Invitaţia la dezbatere a fost lansată în cadrul şedinţei grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor, iar demersul urmăreşte deschiderea unei discuţii ample înainte de iniţierea propriu-zisă a proiectului de lege.

„Sunteţi de acord cu interzicerea accesului la reţelele social-media copiilor sub 16 ani?”, este întrebarea adresată public de parlamentarul buzoian, care subliniază că o eventuală reglementare trebuie să fie însoţită de soluţii alternative pentru tineri.

Deputatul atrage atenţia că, dincolo de interdicţie, este esenţială identificarea unor răspunsuri clare la întrebarile: „Ce punem în loc? Cum îi ajutăm pe copiii noştri să îşi scadă interesul, mirajul, iar în anumite cazuri sevrajul pentru telefon şi social media?”

“Deschid eu lista de propuneri: cărți, dar nu orice cărți. Cărți cu subiecte care îi preocupă, în care se regăsesc, într-o primă etapă, pentru a le trezi interesul și curiozitatea. O altă idee: voluntariat! Este o excelentă și împlinitoare metodă de petrecere a timpului liber”, a precizat deputata. 

„Este esenţial să purtăm această discuţie înainte de a legifera”, transmite deputatul, invitând cetăţenii să îşi exprime opiniile şi propunerile prin e-mail, în cadrul procesului de consultare publică.

Raed Arafat vrea ca România să interzică accesul minorilor la rețelele sociale

Mai multe state, precum Franța, Australia, Regatul Unit, Spania sau Norvegia, au interzis accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale. 

În contextul în care România se confruntă cu o serie de derapaje grave ale adolescenților în ultima perioadă, Raed Arafat, șeful DSU, consideră că România ar trebui să se gândească la implementarea acestei interdicții.

”Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare? Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”, a scris șeful DSU, pe pagina sa de Facebook.  

Arafat a precizat și că rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică și stigmatizare, presiune socială constantă și comparație toxică și validare artificială.

”Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități”, mai notează acesta, în postarea sa.    

România, o țintă majoră pentru fraudele online

România se află printre cele mai afectate piețe din Europa. Deși are o populație mai mică decât alte state vest-europene, utilizatorii români au generat 12,6% din veniturile totale europene provenite din reclame frauduloase: un procent mai mare decât cel înregistrat în Regatul Unit (11%), Franța (9,5%) sau Germania (9,9%).

Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat și el dacă este de acord cu interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare, fapt care a stârnit o dezbatere aprinsă în societatea românească, în special după situaţia de la Cenei, din judeţul Timiş, unde un adolescent de 15 ani a fost ucis de alţi trei copii.

”E bine că avem dezbaterea asta, haideţi să lăsăm specialiştii să dezbată. Dincolo de chestiunea asta, care este de decizie, cred că sunt două lucruri mari de care noi, ca societate şi noi, ca administraţie, trebuie să ne preocupăm: unul este întreg fenomenul consumului de droguri şi aici (...) rolul DIICOT-ului este foarte important şi al doilea este cum facem să integrăm care sunt acele activităţi pe care noi, ca societate, le oferim copiilor de o anumită vârstă, părinţilor, astfel încât ei să simtă că fac parte din societate şi să nu intre pe nişte zone de dependenţe care sunt foarte periculoase la vârsta asta”, a transmis șeful statului.

Personalizate pentru tine