Revenirea la ora standard se face mereu în ultima duminică din luna octombrie, iar la ora 4 dimineața, dăm ceasurile în urmă cu o oră, și mai câștigam o oră de somn în acest fel. Astfel, ziua va avea 25 de ore, iar weekendul de 49.
Dar ce impact are asupra sănătății noastre? Experții spun că întoarcerea la ora de iarnă este mult mai puțin perturbatoare decât schimbarea orei ce are loc în primăvară, care a fost asociată cu creșteri ale incidențelor de infarct miocardic și ale accidentelor rutiere, relatează Euronews.com.
În fiecare an, odată cu întoarcerea orei în octombrie, milioane de oameni sărbătoresc o „oră în plus” de somn.
Dar cât de mult ne afectează această mică schimbare corpul, somnul și starea de spirit?
Potrivit experților, tranziția de toamnă este mult mai blândă decât schimbarea de primăvară - dar nu este complet inofensivă. Schimbarea perturbă subtil ritmul nostru circadian, ceasul intern de 24 de ore care reglează somnul, starea de vigilență, producția de hormoni și starea de spirit.
„Există un ceas circadian în fiecare celulă a corpului, dar există și un ceas principal: un grup de neuroni din creier care urmăresc automat lumina, zorii, amurgul și întunericul prin intermediul semnalelor primite de la ochi”, a declarat pentru Euronews Health Timo Partonen, profesor asociat de psihiatrie la Universitatea din Helsinki.
„Modul în care funcționează acest ceas afectează cât de bine dormim și cât de bună sau rea este starea noastră de spirit. De aceea este atât de important”, a adăugat el.
Ce este ora de vară?
Ora de vară este practica de a muta ceasurile înainte cu o oră primăvara și înapoi toamna pentru a prelungi ora de vară de seară. Cea mai mare parte a Europei, Americii de Nord, părți ale Africii și Asiei urmează acest sistem.
Anul acesta, ceasurile vor fi date înapoi duminică, 26 octombrie.
Deși mulți apreciază ora suplimentară, schimbarea încă ne modifică ritmul intern - și unii oameni o simt mai mult decât alții.
„În general, în ciuda plângerilor legate de întunecarea timpurie, cea de toamnă este de obicei percepută ca fiind mai puțin dureroasă”, a declarat pentru Euronews Health profesorul Malcolm von Schantz, cronobiolog la Universitatea Northumbria.
„Cei cărora nu le place schimbarea de toamnă se plâng în principal că se întunecă brusc când pleacă de la serviciu. Dar există două aspecte legate de asta. În primul rând, reflectă pur și simplu locul în care trăim: în acea perioadă a anului, nu există suficiente ore de lumină naturală pentru a menține atât diminețile, cât și serile luminoase. Acesta nu este un rezultat al schimbării orei, ci doar un aspect geografic.”
„În al doilea rând, și mai puțin intuitiv, este că, din punct de vedere biologic și fiziologic, lumina dimineții este mult mai importantă pentru noi”, a spus el.
Timo Partonen a fost de acord, spunând că „schimbarea orei de toamnă este mai ușor de adaptat, deoarece ne oferă o oră în plus zilei noastre. Este mai ușor pentru ceasul circadian principal să se adapteze la acest nou program”.
Totuși, el a avertizat că, inițial, somnul s-ar putea să nu fie la fel de odihnitor ca în lunile de vară.
„Există, de asemenea, riscul ca oamenii să nu folosească ora suplimentară pentru somn - în schimb, stau treji mai târziu și continuă să acumuleze «datorii» de somn. Schimbarea ar putea fi o oportunitate de a recupera odihna, dar majoritatea oamenilor nu o folosesc în acest fel”, a spus el.
Cum ne poate afecta schimbarea orei corpul
Schimbarea orei de primăvară - care fură o oră de somn - a fost asociată cu creșteri pe termen scurt ale accidentelor rutiere, pierderii somnului și atacurilor de cord (un studiu citat de American Heart Foundation a constatat o creștere cu 24% a atacurilor de cord în ziua următoare trecerii la ora de vară).
Însă schimbarea din octombrie poate avea efecte mai subtile.
Un studiu din 2025 realizat de Universitatea Liverpool John Moores și Universitatea Oxford a constatat că femeile erau mai predispuse decât bărbații să raporteze o îngrijorare, confuzie și stres sporite în zilele de după schimbarea orei. Întreruperile rutinelor copiilor, cum ar fi orele de culcare mai târzii și dificultățile de trezire, au contribuit, de asemenea, la stresul din gospodării.
Cercetările mai ample în domeniul sănătății sugerează că schimbările frecvente ale orei pot genera riscuri mai grave, pe termen lung.
O analiză recentă realizată de oamenii de știință de la Stanford Medicine a constatat că schimbările bianuale ale orei pot duce la rate mai mari de accident vascular cerebral și obezitate. Studiul a comparat trei politici - ora standard permanentă, ora de vară permanentă și schimbarea bianuală actuală a orei - și a concluzionat că schimbările sezoniere ale orei sunt cea mai proastă opțiune.
Prin modelarea expunerii la lumină, a alinierii circadiene și a rezultatelor asupra sănătății în Statele Unite, cercetătorii au estimat că adoptarea unei ore standard permanente ar putea preveni aproximativ 300.000 de accidente vasculare cerebrale pe an și ar reduce obezitatea la 2,6 milioane de persoane.
Ora de vară permanentă ar realiza aproximativ două treimi din acest beneficiu, potrivit cercetării.
Cum să menții un ritm regulat de somn
Menținerea unui program de somn constant este unul dintre cele mai importante - și adesea trecute cu vederea - aspecte ale sănătății noastre pe termen lung.
„Știm că este important și știm, de asemenea, că organismele noastre pot face față unor nereguli. Dar, din datele epidemiologice, știm că pentru sănătatea pe termen lung este mai bine să minimizăm fluctuațiile”, a explicat Schantz.
El a descris obiceiul modern de a recupera somnul din timpul weekendurilor - cunoscut sub numele de „social jet lag” - ca fiind perturbator din punct de vedere biologic.
„Mulți dintre noi ne trezim devreme în timpul săptămânii și apoi dormim mai târziu în weekenduri - practic, ne schimbăm programul ca și cum am călători într-un alt fus orar vinerea și înapoi luni. Acest tipar are aceleași efecte negative pe termen lung ca și expunerea frecventă la decalajul orar”, a spus el.
Un studiu publicat în Journal of Epidemiology & Community Health a constatat că persoanele cu cicluri neregulate de somn-veghe au un risc cu 26% mai mare de a suferi evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale, chiar dacă au dormit 7-9 ore pe noapte, conform recomandărilor.
Trebuie să regândim ora de vară?
Mulți oameni de știință și organizații specializate în somn - inclusiv Societatea Britanică pentru Somn, care a făcut o declarație oficială pe această temă anul trecut - susțin încetarea schimbării bianuale a orei în favoarea orei standard permanente.
Uniunea Europeană a propus eliminarea schimbărilor sezoniere ale orei în 2018 și, deși Parlamentul European a susținut-o în principiu, statele membre nu au putut ajunge la un acord cu privire la adoptarea unei ore standard permanente sau a unei ore de vară.
Deocamdată, ceasul continuă să ticăie înainte și înapoi în fiecare an.
Experții sunt de acord că folosirea orei suplimentare pentru odihnă reală - în loc să stai treaz mai târziu - poate ajuta la ușurarea tranziției.
„Culcă-te suficient de devreme”, sfătuiește dr. Partonen.
„Dacă schimbarea orei are loc în noaptea dintre sâmbătă și duminică, culcă-te la ora ta obișnuită - sau puțin mai devreme - sâmbătă. În acest fel, poți folosi ora suplimentară pentru somn și poți reduce orice privare de somn.”
