Valoarea maximă care poate fi acordată în prezent pe cardul de masă este de 45 de lei pe zi lucrată, adică 900 de lei lunar pentru 20 de zile lucrate. Am discutat cu Ovidiu Bîrsă, Director Comercial Edenred România, despre rolul cardului de masă în retenție, recrutare și wellbeing financiar, dar și despre felul în care companiile pot transforma un beneficiu deja cunoscut într-un sprijin real pentru angajați.
Wall-Street.ro: În ultimii ani, beneficiile au devenit un criteriu important în alegerea angajatorului. Ce se schimbă acum, într-un context în care costul vieții rămâne ridicat?
Ovidiu Bîrsă: Se schimbă felul în care angajații se uită la beneficii. Nu mai este suficient ca un beneficiu să existe în pachet. Oamenii se uită la utilitatea lui reală, la cât de des îl folosesc și la cât îi ajută în bugetul lunar. Iar aici cardul de masă are un avantaj foarte clar: este legat de o nevoie zilnică.
În discuțiile cu companiile, vedem că beneficiile cu impact imediat câștigă teren. Angajații apreciază flexibilitatea, dar într-un an cu presiune pe prețuri, un beneficiu care susține masa de zi cu zi are o relevanță aparte. Vorbim despre o formă de sprijin care nu este abstractă, ci se vede în fiecare lună, în puterea de cumpărare.
Wall-Street.ro: De ce ar trebui companiile să se uite mai atent la valoarea nominală a cardului de masă, nu doar la existența beneficiului?
Ovidiu Bîrsă: Pentru că valoarea face diferența dintre un beneficiu bifat și unul care contează. În prezent, valoarea maximă este de 45 de lei pe zi lucrată. Pentru un angajat cu 20 de zile lucrate, asta înseamnă 900 de lei pe lună. Este o sumă relevantă, mai ales într-un moment în care cheltuielile de bază sunt tot mai apăsătoare.
Dacă ne uităm la piață, costul unui prânz în orașele mari a crescut vizibil. Un prânz obișnuit în marile orașe a trecut de 70 de lei, iar în București o masă într-un restaurant obișnuit ajunge la peste 80 de lei de persoană, potrivit mai multor cercetări HCI (Hospitality Culture Institute, 2025 și 2026). În acest context, cardul de masă nu mai trebuie privit ca un beneficiu standardizat, ci ca un instrument care trebuie calibrat la realitatea actuală a prețurilor.
Wall-Street.ro: Cum se vede această presiune în viața de zi cu zi a angajaților?
Ovidiu Bîrsă: Foarte direct. Când inflația ajunge la două cifre, oamenii nu o simt doar în statistici. O simt la cumpărăturile săptămânale, la masa de prânz, la utilități, la toate cheltuielile recurente. În aprilie 2026, inflația anuală a fost de 10,7%, iar discuțiile despre un nivel de aproximativ 11% arată că presiunea pe bugete rămâne ridicată.
La fel de relevant este coșul minim de consum pentru un trai decent, care a ajuns la 11.370 de lei pe lună pentru o familie de doi adulți și doi copii, în creștere cu 8,8% față de anul anterior, conform INS. Aceste cifre explică de ce angajații sunt mult mai atenți la beneficiile care îi ajută în mod concret, nu doar simbolic.
Wall-Street.ro: De ce prânzul rămâne o temă importantă pentru HR?
Ovidiu Bîrsă: Pentru că prânzul ține de energie, de concentrare și de felul în care omul trece prin ziua de lucru. Studiul Edenred „Prânzul Anului” arată că mulți angajați mănâncă pe fugă, în fața calculatorului, și dedică puțin timp mesei principale a zilei. În același timp, majoritatea spun că pauza de masă le crește energia și starea de bine.
Pentru HR, aici este o lecție importantă. Wellbeing-ul nu înseamnă doar programe complexe. Uneori începe cu lucruri foarte simple: o pauză reală, o masă mai bună, mai puțină presiune pe bugetul personal. Cardul de masă este una dintre cele mai directe modalități prin care compania poate susține acest comportament.
Wall-Street.ro: Cât contează valoarea cardului de masă în retenție și recrutare?
Ovidiu Bîrsă: Contează pentru că angajații compară pachete, iar candidații sunt mai atenți decât înainte la valoarea totală primită. Cardul de masă este un beneficiu așteptat, dar valoarea lui transmite un mesaj. Când compania merge la maximul permis, arată că înțelege costul real al vieții și că folosește instrumentele disponibile pentru a susține angajații.
În retenție, efectul vine din constanță. Nu vorbim despre o acțiune punctuală, ci despre un sprijin lunar. Într-un an cu incertitudine economică, predictibilitatea contează foarte mult. Oamenii apreciază beneficiile pe care se pot baza.
Wall-Street.ro: Cum ar trebui comunicată intern o astfel de creștere?
Ovidiu Bîrsă: Simplu, fără exagerări. Angajații trebuie să înțeleagă ce primesc, de când primesc și ce înseamnă această valoare în bugetul lor lunar. Apoi, compania poate explica de ce face acest pas: pentru că prețurile au crescut, pentru că masa zilnică este o nevoie reală și pentru că pachetul de beneficii trebuie să rămână relevant.
Autenticitatea este foarte importantă. Un mesaj credibil nu încearcă să transforme cardul de masă într-o mare campanie de imagine. Spune direct că este o măsură concretă de susținere a puterii de cumpărare.
Wall-Street.ro: Ce tendință vedeți în piața beneficiilor?
Ovidiu Bîrsă: Cred că vom vedea mai multă atenție la impact. Companiile vor analiza mai atent ce beneficii sunt folosite, ce contează pentru angajați și unde merită să investească. Bugetele de beneficii au crescut, iar estimările din studiul Benefit arată o medie de aproximativ 1.170 de lei lunar per angajat în 2026.
Într-o piață mai matură, nu câștigă neapărat companiile cu cele mai multe beneficii, ci cele care aleg beneficii relevante. Cardul de masă rămâne unul dintre ele tocmai pentru că este simplu, frecvent utilizat și conectat direct la puterea de cumpărare.
