Ce a transmis BNS
BNS le-a transmis vineri câte o scrisoare premierului Ilie Bolojan şi ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, pe tema efectelor pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare şi comasare a serviciilor de ambulanţă judeţene în forma apărută în spaţiul public.
Confederaţia sindicală susţine că, în Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025, au fost cuprinse unele măsuri administrativ-organizatorice ascunse faţă de serviciile de ambulanţă în atribuţiile unui alt minister, altul decât Ministerul Sănătăţii, în speţă Ministerul Afacerilor Interne.
Concret, arată liderii sindicali, la Reforme/Reorganizări/Comasări, la pct. 4. apare: "Reorganizarea instituţională a structurilor subordonate IGSU şi IGAV, precum şi a serviciilor de ambulanţă judeţene, pe principiul comasării structurilor judeţene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale".
Conform legislaţiei în vigoare, respectiv a Legii nr. 24 din 2000, MAI nu poate iniţia modificarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi nu poate dispune pentru activitatea din subordinea altor ministere.
"Iniţiativa modificării legii privind reforma în domeniul sănătăţii aparţine Ministerului Sănătăţii şi nicidecum altei entităţi. Atât organigrama cât şi statul de funcţii sunt atribuţii ale Ministrului Sănătăţii, iar Ministerul de Interne - prin Departamentul DSU - nu poate dispune sau nici măcar să propună eventuala reorganizare a structurilor din subordinea altui minister", se arată într-un comunicat al BNS.
Confederaţia sindicală denunţă faptul că partenerii sociali reprezentativi, în acest caz Federaţia Naţională Sindicală "Ambulanţa" din România (FNSAR), organizaţie sindicală din care fac parte peste 75% din angajaţii din serviciile publice de ambulanţă, afiliată la BNS, nu a fost consultată sub nicio formă pe acest proiect.
FNSAR reprezintă personal din toate profesiile existente în serviciile de ambulanţă din ţară (medici, asistenţi medicali, ambulanţieri, şoferi de autosanitară, operatori, registratori de urgenţă din dispecerate, personal TESA şi muncitori), "personal care salvează vieţi în cele mai grele condiţii, lucrând cu ambulanţe învechite, fără asigurarea protecţiei pacienţilor şi a membrilor echipajelor medicale şi care, totuşi, îşi fac datoria cu multă responsabilitate profesională, cu răbdare şi empatie faţă de cetăţenii care au nevoie să fie salvaţi".
Potrivit proiectului reclamat de sindicate, pe lângă reducerea numărului funcţiilor de conducere în serviciile de ambulanţă care trec la serviciul teritorial, "structurile de suport sunt organizate şi menţinute doar la nivelul judeţului în care se află sediul principal". Prin această prevedere, se înţelege că personalul TESA şi muncitori din serviciile judeţene de ambulanţă care vor fi alocate la alte servicii de ambulanţă (centre teritoriale) îşi vor pierde locul de muncă, notează liderii sindicali.
BNS evidenţiază faptul că reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. "Nu întăreşte sistemul de ambulanţă, ci îl face mai vulnerabil ţinând cont de situaţia în care au fost aduse serviciile publice de ambulanţă din cauza lipsei ambulanţelor noi care trebuiau cumpărate de către DSU prin IGSU. Proiectul sub această formă va genera costuri mai mari ca în prezent fiind vorba de întinderi mari de judeţe şi nu va duce la creşterea calităţii actului medical", consideră liderii sindicali.
BNS atrage atenţia şi că nu există un studiu de impact despre cum va beneficia populaţia de mărirea distanţelor de transport. Totodată, nu se cunoaşte nici impactul financiar al modificărilor propuse cu privire, de exemplu, la valoarea economiilor la carburant sau reparaţii auto. În plus, conform proiectului, cheltuielile de administrare a celor două sau trei sedii (principal/secundar) rămân aceleaşi. "Deci, nu se fac economii nicidecum prin reorganizarea sau comasarea serviciilor de ambulanţă judeţene", trage concluzia BNS.
Cum a reacționat DSU
"Referitor la afirmaţiile făcute în spaţiul public de Blocul Naţional Sindical - organizaţie la care este afiliată Federaţia Naţională Sindicală "Ambulanţa' din România (FNSAR) - privind "efectele pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare şi comasare a serviciilor de ambulanţă judeţene", prin care se susţine că "reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. Nu întăreşte sistemul de ambulanţă, ci îl face mai vulnerabil.
Lipsa investiţiilor în ambulanţe noi şi reorganizarea actuală vor duce la costuri mai mari şi la scăderea calităţii actului medical', Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă precizează că, în conformitate cu Programul de Guvernare, se propune consolidarea unui sistem naţional integrat de urgenţă modern şi adaptat riscurilor actuale, bazat pe rezilienţă, sustenabilitate şi cooperare interinstituţională", se arată într-un comunicat al DSU transmis, vineri, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, proiectul de reorganizare aflat în discuţie se fundamentează pe aceste principii şi are ca obiectiv eficientizarea activităţii şi creşterea capacităţii de reacţie.
"Este important de subliniat că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanţă - medici, asistenţi, ambulanţieri, operatori-dispeceri şi alt personal de intervenţie rămân în integralitate pe posturi, fără reducerea numărului acestora", subliniază DSU.
Conform Departamentului, comasarea serviciilor judeţene de ambulanţă în structuri teritoriale de 2-3 judeţe va conduce la un "management unic" la nivel teritorial, bazat pe "un lanţ de comandă clar, flexibil şi adaptat realităţilor actuale".
"Această măsură vizează reducerea birocraţiei şi a suprapunerilor manageriale. Vor fi diminuate exclusiv funcţiile de conducere ocupate temporar prin împuterniciri, iar posturile administrative vor fi redimensionate la nivel teritorial, inclusiv prin posibilitatea reorientării către posturi operative, în sprijinul activităţii de intervenţie", menţionează DSU.
Totodată, sursa menţionată precizează că procesul de reorganizare care implică serviciile de ambulanţă nu se poate realiza fără implicarea Ministerului Sănătăţii şi fără consultări prealabile cu toate structurile vizate. Orice măsură se adoptă doar printr-un cadru legal comun, în baza unui dialog instituţional transparent.
"Astfel, reforma nu slăbeşte capacitatea serviciilor de ambulanţă, ci, dimpotrivă, consolidează zona operativă şi asigură utilizarea mai eficientă a resurselor umane", afirmă Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.
În ceea ce priveşte afirmaţiile potrivit cărora nu s-ar fi realizat investiţii în ambulanţe noi, DSU precizează că această informaţie este "falsă".
"La finalul anului 2024 au fost semnate acordurile-cadru pentru o cantitate minimă de 2.055, respectiv maximă de 3.590 de ambulanţe tip B, precum şi pentru o cantitate minimă de 308, respectiv maximă de 480 de ambulanţe tip C. În baza acestor acorduri, au fost semnate primele contracte subsecvenţe care prevăd furnizarea a 470 de ambulanţe tip B4x4 (dintre care 350 pentru serviciile de ambulanţă şi 120 pentru SMURD) şi 121 de ambulanţe tip C (90 pentru serviciile de ambulanţă şi 31 pentru SMURD). Deja au fost repartizate către serviciile de ambulanţă 114 din cele 350 de ambulanţe tip B4x4 şi 10 din cele 90 de ambulanţe tip C", explică Departamentul.
Totodată, prin finanţarea asigurată din PNRR, numărul total al ambulanţelor va creşte, ajungând la aproximativ 1.200 de autosanitare suplimentare, rezultat direct al demersurilor întreprinse de DSU, mai arată sursa citată, care adaugă că noile ambulanţe tip B4x4 au capacităţi tehnico-tactice îmbunătăţite: şasiu mai mare, spaţiu de lucru extins, dotări de dezinfecţie, echipamente de testare a alcoolemiei şi detecţie gaze, precum şi dispozitive automate pentru compresii toracice prelungite şi de calitate superioară. Aceste dotări contribuie direct la creşterea calităţii şi siguranţei intervenţiilor.
Investiţiile recente se adaugă celor din anii anteriori, când au fost livrate aproape 1.000 de ambulanţe pentru serviciile de ambulanţă (2018-2023), la care se adaugă 388 de ambulanţe pentru SMURD, se mai menţionează în comunicat.
"Datele prezentate demonstrează fără echivoc că există o preocupare constantă pentru reînnoirea parcului de ambulanţe şi creşterea capacităţii de răspuns la standarde europene", mai arată DSU.
Departamentul mai spune că afirmaţiile transmise în spaţiul public de BNS "nu reflectă realitatea şi au caracter speculativ".
"Reforma urmăreşte eficientizarea şi modernizarea sistemului de ambulanţă, consolidarea capacităţii de intervenţie şi eliminarea blocajelor administrative, fără a afecta personalul operativ. Dimpotrivă, prin redimensionarea posturilor administrative, orientarea resurselor către activitatea de teren şi consultarea instituţională obligatorie cu Ministerul Sănătăţii, serviciile de ambulanţă vor deveni mai flexibile, mai eficiente şi mai apropiate de nevoile pacienţilor", se mai subliniază în comunicat.
