Creșterea nu este uniformă. Pe procente, podiumul e în bună parte al județelor care porneau de la rețele mici: Botoșaniul a crescut cu 76,6%, Buzăul cu 47,5% și Doljul cu 43,4%, toate trei de la rețele sub media județelor în 2024; Galațiul, cu 38,3%, și Mureșul, cu 27,3%, porneau de la rețele peste medie. Mediana celor 41 de județe este de 9,9%. La coadă, Giurgiu și Teleormanul nu au adăugat niciun kilometru, iar Aradul este singurul județ în care rețeaua raportată a scăzut, cu 4,5 kilometri. Capitala nu are mediu rural și nu intră în clasament.
În kilometri, povestea se schimbă: cel mai mare adaos l-a avut Galațiul, cu 258,3 kilometri, urmat de Timiș, cu 214,4, Dolj, cu 194,8, Cluj, cu 172,5, și Mureș, cu 166,9. Cele mai lungi rețele rurale de canalizare rămân în Cluj, cu 1.370,1 kilometri, Timiș, cu 1.292,7, Bihor, cu 1.235,2, și Iași, cu 1.189.
Numărul comunelor cu rețea de canalizare a urcat de la 1.303 la 1.381, adică mai puțin de jumătate din cele 2.862 de comune ale țării. Pe localități, 85 de comune care nu aveau rețea de canalizare în 2024 apar cu rețea în 2025, iar 7 au ieșit din raportare; 6 dintre cele 85 mai raportaseră rețea în anii anteriori. Aceste comune dețin 1.341 din cei 2.599 de kilometri noi, deci jumătate din țeava trasă în 2025 a ajuns în sate care nu aveau canalizare în 2024. Cele mai mari creșteri au fost la Matca, în Galați (91,9 km), Smârdan, tot în Galați (51,1 km), Bălilești, în Argeș (45,0 km), Popești, în Vâlcea (45,0 km), și Batarci, în Satu Mare (42,3 km). Doljul singur a adăugat zece comune cu canalizare, cele mai multe din țară.
Rețeaua de apă potabilă din mediul rural s-a extins cu 1.670 de kilometri, de la 64.623,2 la 66.293,3 kilometri. Cele mai mari creșteri sunt în Botoșani (+17,2%), Mureș (+9,6%), Suceava (+9,5%) și Alba (+7,1%), iar cea mai lungă rețea rurală de apă este în Argeș, cu 3.832,9 kilometri. Apa a ajuns în 2.424 de comune, canalizarea doar în 1.381: 1.063 de comune au apă la robinet, dar nu și canalizare, iar 20 raportează canalizare fără rețea de apă; cele mai multe comune cu apă fără canalizare sunt în Prahova (48), Buzău (47), Ialomița (45) și Teleorman (44). La fiecare 100 de kilometri de rețea de apă de la sat revin 37,1 kilometri de canalizare, de la 72,6 în Harghita la 7,8 în Ialomița. Statistica INS citată măsoară kilometrii de rețea publică, nu câte gospodării sunt racordate la ea.
„Extinderea rețelelor de apă și canalizare nu este doar o statistică de infrastructură. Accesul la utilități schimbă inclusiv felul în care poate fi gândită sau renovată o baie. Vedem frecvent că oamenii aleg obiectele sanitare, bateriile sau sistemele de duș pornind de la spațiul disponibil, dar și de la infrastructura pe care o au efectiv la dispoziție. Pentru o gospodărie, accesul la apă curentă și canalizare funcțională face o diferență importantă în ceea ce privește confortul de zi cu zi și, în același timp, deschide noi oportunități privind amenajarea băii”, declară Laura Sardescu, CEO și cofondatoare Neakaisa.ro.
De la infrastructură la renovarea băii
Accesul la apă și canalizare este doar primul pas. Pentru gospodăriile în care urmează și o renovare, planificarea din timp poate evita costuri și modificări ulterioare. Neakaisa.ro pune la dispoziție gratuit Ghidul complet al Renovării Băii, cu informații despre măsurători, ordinea deciziilor, execuție și alegerea obiectelor sanitare.
Neakaisa.ro este un retailer românesc specializat în produse pentru baie, bucătărie și amenajări interioare, fondat în 2014. Portofoliul companiei include peste 30.000 de produse, de la obiecte sanitare și mobilier de baie la baterii, sisteme de duș și accesorii. Neakaisa.ro oferă și consultanță pentru alegerea și compatibilitatea produselor, atât înainte, cât și după achiziție. Peste 95.000 de clienți au cumpărat până în prezent de la Neakaisa.ro.
Câte gospodării au baie și toaletă în casă
Potrivit celor mai recente date INS, în 2025, 75,5% dintre gospodăriile de la sat aveau baie (cadă sau duș) în interiorul locuinței, față de 71,6% în 2024 și de 20,4% în 2007. Pragul de jumătate a fost trecut abia în 2019. La oraș, ponderea este de 97,6%.
Toaleta în casă a urmat același drum, pornind de și mai jos: o aveau 75,0% dintre gospodăriile din mediul rural în 2025, față de 71,1% în 2024 și de 16,5% în 2007. În 2007, la sat, cada sau dușul erau mai des întâlnite decât toaleta în casă. În 2025, diferența dintre ele a ajuns la 0,5 puncte procentuale.
La oraș, aproape toate gospodăriile au baie în casă. În 2025, 97,6% dintre gospodăriile din mediul urban aveau cadă sau duș în locuință, la fel ca în 2024, față de 87,5% în 2007. Toaletă în casă aveau 97,7%, față de 97,3% în 2024 și de 87,4% în 2007. La baie, distanța dintre sat și oraș s-a strâns de la 67,1 puncte procentuale în 2007 la 26,0 în 2024 și la 22,1 în 2025.
Defalcarea după numărul de persoane din gospodărie, la nivel național, arată unde au rămas golurile. Cel mai bine stau gospodăriile de patru și de trei persoane: 93,6%, respectiv 93,2% au cadă sau duș în casă, față de 92,4% și 92,7% în 2024 și de 65,4% și 70,8% în 2007. Urmează gospodăriile de două persoane, cu 89,9% (88,4% în 2024, 57,1% în 2007), și cele de cinci persoane, cu 86,9% (86,8% în 2024, 47,8% în 2007). La capete, ponderile scad: 82,0% la cei care locuiesc singuri (78,6% în 2024, 49,8% în 2007) și 78,0% la gospodăriile cu șase persoane sau mai multe (76,9% în 2024, 41,4% în 2007). Pentru toaleta în casă, valorile din 2025 sunt practic aceleași, la cel mult 0,4 puncte procentuale distanță.
Casele noi vin aproape toate cu baie: din cele 59.062 de locuințe terminate în 2025, 58.959 aveau una, iar 27.371 au fost ridicate la sat.
Câte comune au și câte nu au canalizare, pe județe
La nivel național, 2025 a adus cel mai mare adaos anual de canalizare la sat din seria INS, care începe în 1990: 2.599 de kilometri de rețea nouă, adică +11,8%, față de recordul anterior de 1.818 kilometri, din 2023. Rețeaua de apă a crescut în același an cu 1.670 de kilometri, adică +2,6%. Decalajul rămâne însă mare. Potrivit Eurostat, în 2024 doar 60,8% dintre români erau racordați la un sistem de canalizare, penultimul loc între statele Uniunii Europene cu date raportate, iar 55,5% aveau apele uzate epurate cel puțin secundar, față de o medie europeană de 81,1%.
Evoluția ar putea fi accelerată în următorii ani: în mai 2026, programul Casa Verde Fotovoltaice a fost eliminat din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, iar banii au fost mutați către proiecte de apă și canalizare. Până atunci, cele 1.063 de comune din țară care au apă la robinet, dar nu și canalizare, așteaptă țeava de scurgere.
