Chiar dacă „tunul fiscal” a venit în mare parte anul acesta prin celebrele pachete fiscale, Guvernul va porni robinetul cu taxe și anii viitori, apelând la impozite care nu au fost atinse de politicieni timp de ani de zile. Astfel, începând din 2026, Guvernul ar urma să crească impozitele pentru locuințe, iar, în unele cazuri, acestea s-ar putea majora cu până la 70%, acolo unde acestea nu au mai fost indexate de ani de zile.
Se vor muta românii în chirie? Ce spun specialiștii?
Cu toate că încă nu e clar cum se va calcula majorarea acestor impozite, nici data de la care proprietățile vor fi impozitate, ne putem imagina impactul pe care îl va avea această măsură, având în vedere că aproximativ 94% dintre români locuiau în 2022 în propria locuință. Întrebat de impactul majorării taxelor în achiziția de locuințe în România, Claudiu Trandafir spune că nu crede că românii vor înceta să facă achiziții imobiliare.
„Eu nu consider că românii vor înceta să facă achiziții imobiliare. Spun asta pentru că încă este posibil: românii își pot permite să facă o achiziție imobiliară; vorbim de puterea de cumpărare a acestora, iar raportul e simplu. Fiecare român poate să-și facă singur acest calcul în orice colț al țării. Dacă ești în Sibiu, faci matematică simplă: intri pe un site de specialitate unde vezi care este costul mediu pe metru pătrat în orașul respectiv; intri pe site-ul Institutului Național de Statistică și vezi venitul mediu net în Sibiu; împarți costul pe metru pătrat la salariul mediu din Sibiu și vezi raportul. Dacă raportul e sub doi, înseamnă că îți poți permite să cumperi un apartament”, spune specialistul.
Conform unui calcul realizat anterior de wall-street.ro, ai nevoie de aproape 7 ani de muncă pentru a-ți putea cumpăra un apartament de două camere în România (n.red.: calcul ipotetic, în condiția în care folosești tot salariul pentru achiziție). Astfel, în analiza efectuată în 2022, țara noastră se clasa pe locul 7 în Uniunea Europeană în topul țărilor unde este cel mai accesibil să cumperi un apartament, fiind în spatele unor țări precum Irlanda, Danemarca sau Belgia, unde, chiar dacă locuințele sunt mai scumpe, salariile sunt pe măsură. Aceste date ar putea să se fi schimbat din momentul analizei.
În ce „buzunar” intră banii din taxele pentru locuințe?
Chiar dacă taxele precum impozitul pe locuințe nu se duc direct în bugetul central, ci în cel al primăriilor, o astfel de măsură ar putea reduce presiunea asupra bugetului de stat. Practic, chiar dacă impozitul pe casă ajunge la primărie și nu intră în bugetul național din care se plătesc datorii, pensii sau salarii, primăriile ar putea deveni mai independente financiar. În prezent, acestea nu își acoperă cheltuielile din veniturile proprii.
„Chiar dacă ele intră direct la bugetele locale, sumele de echilibrare pe care le virează Guvernul periodic către autorităţile locale vor fi mai mici. Cu ce pondere, asta rămâne de văzut, pentru că sunt anumite cheltuieli (...) pe care le fac autorităţile locale, pe care, indirect, guvernul le asigură și, de exemplu, pe componenta de plată pentru direcţiile pentru protecţia copilului, pentru asistenţii copiilor, sunt şi aici nişte restanţe importante și sumele le asigură Guvernul prin distribuiri periodice către autorităţile locale", a explicat prim-ministrul României.
Semnal de optimism în economie: „Vedem că toată Europa vrea să dea bani României”
Situația financiară a României s-a agravat după ce, la finalul campaniei electorale, s-a tras linie și s-a văzut paguba economică făcută în anii anteriori. Acum, premierul României vorbește despre faptul că țara noastră nu va reuși să încheie anul cu un deficit bugetar sub 8%, în ciuda măsurilor fiscale care au intrat deja în vigoare.
Totuși, chiar dacă inflația a explodat și a ajuns aproape de 10%, iar economiștii nu se mai feresc să vorbească despre scenariul unei recesiuni, lucrurile s-ar putea remedia în 2-3 ani. Claudiu Trandafir spune că șansa României stă acum în apetitul ridicat al Uniunii Europene de a pompa bani în țară.
„Dacă mă uit la situația macroeconomică a României, vedem că toată Europa dorește să dea bani României. Nu s-a întâmplat niciodată ca Uniunea Europeană să prelungească niște termene de atragere a fondurilor prin PNRR: asta înseamnă că cineva vrea să ne dea bani cu forța. Orice ban intrat pe piața din România înseamnă plus economic: eu o văd ca pe o oportunitate”, spune specialistul.
