De ce nu se mai termină șantierele de tramvai din București? Ciucu, despre „nebunia” descoperită sub șine

Sursa foto: Primăria Municipiului București Facebook

De ce nu se mai termină șantierele de tramvai din București? Ciucu, despre „nebunia” descoperită sub șine

Cuprins Articol:
Bucureștenii ar putea avea de suportat mai mult timp traficul dat peste cap de șantierele pentru modernizarea liniilor de tramvai. Unele lucrări ar putea dura cu șase luni mai mult decât era prevăzut inițial, iar costurile cresc după ce constructorii au descoperit sub șine conducte, cabluri și rețele de utilități care nu apăreau în proiecte. Într-un interviu pentru Wall-Street.ro, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, explică de ce nu au fost anticipate aceste probleme și de ce a preferat să prelungească șantierele, în loc să înlocuiască doar șinele.

Pentru bucureștenii care trec zilnic pe lângă șantierele de tramvai, întrebarea este tot mai apăsătoare: de ce durează atât de mult lucrările și când vor putea circula din nou normal? Răspunsul nu ține doar de ritmul constructorilor. Potrivit primarului general Ciprian Ciucu, unele dintre cele mai mari probleme au apărut abia după ce muncitorii au scos șinele vechi și au început să sape.

Sub liniile de tramvai au fost descoperite conducte de apă și gaze, rețele de canalizare, termoficare și electricitate care fie nu figurau în documentațiile existente, fie se aflau în alte locuri decât cele indicate pe planuri. În unele cazuri, infrastructura era atât de veche sau deteriorată încât nu putea fi lăsată neatinsă.

În loc să monteze direct șinele noi, constructorii au fost nevoiți să oprească sau să adapteze lucrările, în timp ce Primăria a comandat expertize și proiecte suplimentare.

„Când am decopertat, am găsit situația din teren și am cerut o expertiză. Expertiza a mai durat, pentru că trebuie să iei metru cu metru, iar un lot sau o linie are șapte kilometri. Deci nu ai cum să faci mai repede”, a explicat Ciprian Ciucu, în interviul acordat Wall-Street.ro.

Ce au găsit constructorii sub liniile de tramvai și de ce nu apărea totul în proiecte

Primarul spune că o parte dintre dificultăți provin din modul în care au fost realizate și documentate lucrările de infrastructură de-a lungul deceniilor.

Unele rețele datează din perioada comunistă, în timp ce altele au fost instalate după Revoluție, uneori fără ca modificările să fie reflectate în planurile oficiale. Astfel, documentațiile folosite la pregătirea modernizării liniilor de tramvai nu corespundeau întotdeauna cu ceea ce constructorii au găsit efectiv în teren.

Ciucu recunoaște că proiectele inițiale nu au putut anticipa toate aceste probleme și spune că adevărata amploare a lucrărilor a devenit clară abia după deschiderea șantierelor.

Problema este că înlocuirea unei conducte sau mutarea unei rețele electrice nu poate fi decisă direct de echipa care montează șinele. Fiecare intervenție implică specialiști, documentații tehnice, avize și, în anumite situații, modificarea contractelor.

„Am comandat reproiectare pentru apă-canal separat, pentru gaze separat, pentru electricitate separat, pentru termoficare separat. După care trebuie să negociez contractele, pentru că sunt bani în plus. După care, iar avizare…”, a declarat primarul Capitalei.

Cu alte cuvinte, chiar și atunci când șantierul pare să nu avanseze vizibil, în spatele lucrărilor pot exista etape tehnice și administrative care trebuie parcurse înainte ca muncitorii să poată continua montarea noilor linii de tramvai.

Șantiere mai lungi cu șase luni și lucrări suplimentare care cresc costurile

Toate aceste intervenții au și o consecință directă pentru bucureșteni: termenele de finalizare se prelungesc.

Ciprian Ciucu spune că o lucrare proiectată inițial să dureze un an ar putea ajunge la un an și jumătate, în timp ce un șantier pentru care erau prevăzute 18 luni ar putea necesita doi ani.

Pe lângă întârzieri, Primăria trebuie să găsească și bani suplimentari pentru lucrările care nu au fost incluse în proiectele inițiale.

Edilul a vorbit despre situații în care investițiile necesare au ajuns să fie cu aproximativ 15% mai mari decât cele estimate, ceea ce complică inclusiv procedurile de achiziție și contractare.

„Am preferat să-mi iau înjurăturile, dar să iau decizia corectă pentru bucureșteni. De aceea durează mai mult. Dacă lucrarea era proiectată să dureze un an de zile, va dura un an și jumătate; dacă era proiectată să dureze un an și jumătate, va dura poate doi ani”, a spus Ciucu.

Primarul susține că prelungirea lucrărilor nu reprezintă o alegere confortabilă, dar că alternativa ar fi fost să ignore problemele descoperite în subteran pentru a termina mai repede.

De ce nu au fost schimbate doar șinele? „Peste doi ani, spărgeam din nou”

Una dintre întrebările pe care le ridică întârzierile este de ce Primăria nu s-a limitat la modernizarea liniilor de tramvai, urmând să rezolve ulterior problemele conductelor și cablurilor descoperite.

Ciprian Ciucu susține că aceasta ar fi fost soluția mai rapidă și, pe termen scurt, mai convenabilă pentru administrație. Șinele noi ar fi putut fi montate, șantierele închise și circulația reluată.

Doar că, în cazul unei avarii la o conductă veche aflată sub linie, asfaltul și șinele proaspăt montate ar fi trebuit desfăcute din nou.

Primarul spune că nu a vrut să inaugureze lucrări care ar fi putut fi distruse peste doar câțiva ani pentru intervenții la utilități. Din acest motiv, a cerut ca problemele descoperite să fie rezolvate în cadrul acelorași șantiere, chiar cu prețul unor întârzieri și costuri suplimentare.

Edilul susține că obiectivul este ca infrastructura refăcută să reziste mai multe decenii fără intervenții majore.

Când ar trebui finalizate lucrările la liniile de tramvai din București

Modernizarea liniilor de tramvai este unul dintre cele mai mari programe de infrastructură aflate în derulare în Capitală. Potrivit situației prezentate de Primărie la începutul lunii noiembrie, se lucra la modernizarea liniilor și a rețelelor de utilități pe 28 de străzi, în timp ce alte tronsoane fuseseră deja finalizate.

Calendarul diferă de la un lot la altul, iar unele lucrări au termene de finalizare în 2028 sau 2029. Pentru ansamblul proiectului finanțat din fonduri europene, municipalitatea are ca termen-limită decembrie 2029, pentru a evita pierderea unei finanțări nerambursabile de aproximativ 1,6 miliarde de lei.

Bucureștenii nu vor scăpa, așadar, prea curând de toate șantierele. În schimb, Ciucu promite că intervențiile nu se vor limita la schimbarea șinelor, ci vor rezolva și problemele infrastructurii ascunse sub acestea.

Personalizate pentru tine