STB a cerut insolvența în instanță. Ciucu promite continuitatea transportului și plata salariilor în timpul restructurării

Ciucu susține că presiunea financiară devine și mai mare atunci când la cheltuielile curente sunt adăugate datoriile și penalitățile acumulate de companie. Valoarea cumulată a acestora ar fi comparabilă cu întregul buget al Primăriei Capitalei, potrivit cifrelor prezentate de acesta.

Transportul de suprafață consumă 34% din bugetul Capitalei

Ciprian Ciucu afirmă că solicitarea insolvenței reprezintă o măsură de protecție financiară, în condițiile în care actualul model de funcționare al STB devenea tot mai greu de susținut din bugetul municipalității.

„Transportul în comun, doar transportul în comun de suprafață, ne costă în București 34% din bugetul Primăriei Capitalei. Apoi, dacă la costul de operare adăugăm și datoriile și penalitățile, valoarea cumulată a acestora ajunge cât întregul buget al PMB. Da, ați citit bine. Aceasta este realitatea șocantă”, a afirmat Ciprian Ciucu.

În opinia sa, orice serviciu public trebuie să îndeplinească, înainte de toate, condiția sustenabilității financiare. Fără un control asupra costurilor și datoriilor, transportul public riscă să consume o parte tot mai mare din resursele disponibile pentru celelalte servicii și investiții ale Capitalei.

„Pentru a fi livrat populației, prima condiție a oricărui serviciu public este să fie suportabil din punct de vedere bugetar. Iar transportul public devenea din ce în ce mai greu de suportat bugetar”, a explicat acesta.

Ciucu: Transportul și salariile angajaților nu vor fi afectate

Deschiderea procedurii ar urma să oprească acumularea penalităților și să permită elaborarea unui plan de restructurare și redresare a STB. Ciucu susține că procedura nu va întrerupe serviciul public și nu va afecta plata salariilor șoferilor, vatmanilor și celorlalți angajați.

Potrivit acestuia, principalele efecte urmărite sunt:

• oprirea acumulării unor penalități și datorii suplimentare;
• realizarea unui plan de restructurare și redresare financiară;
• menținerea continuității serviciului de transport;
• protejarea salariilor angajaților companiei.

„Este decizia corectă pentru că așa nu vom acumula penalități, implicit datorii și mai mari. Este decizia corectă pentru că va urma un plan de restructurare și de redresare a companiei, care nu va afecta nici continuitatea serviciului de transport, nici salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”, a declarat Ciucu.

Restructurarea nu ar trebui să însemne oprirea investițiilor, ci schimbarea modului în care este administrată compania. Edilul afirmă că STB trebuie să fie gestionată mai eficient și eliberată de contractele sau influențele care îi afectează performanța financiară.

„Vom continua investițiile, dar este necesar ca această companie foarte mare și importantă să fie administrată corect și decăpușată”, a precizat el.

ADI TPBI, acuzată că a contribuit la explozia costurilor

O parte importantă a criticilor formulate de Ciprian Ciucu vizează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov, structura responsabilă de organizarea și coordonarea transportului public la nivelul regiunii București-Ilfov.

Ciucu susține că ADI TPBI nu și-a îndeplinit corespunzător rolul în ultimii opt ani și că anumite decizii ale structurii au contribuit la creșterea accelerată a costurilor de operare ale STB în ultimii cinci ani.

„ADI TPBI va trebui să își asume rolul pentru care a fost înființată sau va fi desființată. O mare parte din vina ultimilor opt ani aparține acestei structuri, care nu și-a îndeplinit misiunea și care, prin deciziile pe care le-a luat, a dus la explozia costurilor de operare în ultimii cinci ani”, a afirmat edilul.

Declarația indică faptul că restructurarea STB ar putea fi însoțită de o reorganizare mai largă a modului în care este administrat transportul public din București și Ilfov. Nu doar situația financiară a operatorului va fi analizată, ci și mecanismele prin care sunt stabilite costurile, obligațiile de serviciu public și relațiile instituționale.

Terenurile bazelor STB nu fac parte din patrimoniul companiei

Ciprian Ciucu a respins și acuzațiile apărute în mediul online potrivit cărora procedura de insolvență ar permite preluarea terenurilor pe care se află bazele și depourile STB de către dezvoltatori imobiliari sau creditori.

El susține că aceste terenuri nu sunt deținute de STB, ci fac parte din proprietatea publică a Municipiului București. Din acest motiv, ele nu ar putea fi valorificate de administratorul judiciar și nici urmărite de creditorii companiei în cadrul procedurii.

„Văd fel și fel de acuzații cretine și ticăloase, pe TikTok în special și pe social media în general, că Ciucu a cerut insolvența STB pentru ca «mafia imobiliară să pună mâna» pe terenurile pe care se află bazele auto ale STB. Este o prostie, o manipulare voită, pentru că adevărul este că STB nu deține acele terenuri. Ele sunt în proprietatea publică a Municipiului București și nu pot fi abordate în niciun fel de firma de insolvență și de creditori”, a declarat Ciucu.

Investițiile în depouri și linii de tramvai vor continua

În paralel cu procedura de restructurare financiară, administrația Capitalei intenționează să continue proiectele de infrastructură destinate transportului public.

Ciprian Ciucu a menționat modernizarea depourilor, refacerea liniilor de tramvai și intervențiile asupra rețelelor de utilități aflate sub acestea. Mesajul transmis este că insolvența ar trebui să repare structura financiară și administrativă a STB, fără să blocheze investițiile sau funcționarea transportului public.

„Între timp, mă asigur că investițiile noastre în infrastructura de transport merg mai departe, cu modernizarea depourilor și refacerea liniilor de tramvai și a utilităților de sub ele”, a menționat edilul.

Succesul procedurii va depinde însă de capacitatea administrației și a conducerii companiei de a controla costurile, de a renegocia obligațiile financiare și de a implementa un plan de redresare fără întreruperi pentru călători. În același timp, măsurile anunțate deschid o discuție mai largă despre sustenabilitatea transportului public și despre modul în care acesta este finanțat din bugetul Capitalei.