„Turismul nu este un lux, ci o componentă esenţială a calităţii vieţii ”
"Datele publicate de Eurostat, potrivit cărora 61,4% dintre români nu îşi permit o săptămână de vacanţă pe an, trebuie privite nu doar ca o statistică, ci ca un semnal de alarmă major pentru economie şi societate. Turismul nu este un lux, ci o componentă esenţială a calităţii vieţii, a sănătăţii populaţiei şi a productivităţii economice. Procentul de 61,4% reflectă o polarizare economică accentuată şi arată că o parte importantă a populaţiei este exclusă de la accesul la servicii turistice din cauza erodării puterii de cumpărare.
Această cifră confirmă faptul că piaţa turistică din România devine extrem de polarizată. Pe de o parte, există un segment de turişti cu venituri medii şi ridicate, care continuă să călătorească şi să îşi planifice vacanţele. Pe de altă parte, o masă largă de români a intrat într-o zonă de "supravieţuire" a bugetului de vacanţă. Putem vorbi despre o masă critică de cetăţeni - peste 60% din populaţie - complet exclusă din piaţa turistică din cauza diminuării puterii de cumpărare. Acest fenomen se reflectă inclusiv prin scăderea volumelor în turismul de masă", menţionează organizaţia, potrivit Agerpres.
„Vacanţa nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorităţi”
În viziunea preşedintelui ANAT, Cristian Bărhălescu, o industrie turistică sănătoasă înseamnă o populaţie mai odihnită şi, implicit, o economie mai productivă. "Vacanţa nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorităţi, ci să rămână o componentă accesibilă a vieţii de familie. ANAT va continua să susţină măsuri care sprijină puterea de cumpărare şi accesul românilor la vacanţe", susţine Bărhălescu.
Analiza de specialitate evidenţiază faptul că românii încearcă să îşi păstreze dreptul la vacanţă şi adoptă o strategie graduală de reducere a costurilor. Astfel, în locul unui sejur clasic de şapte zile, mulţi aleg vacanţe de 4-5 zile, city-break-uri sau sejururi scurte. Totodată, există o orientare tot mai puternică către perioadele de extra-sezon, precum lunile mai, iunie sau septembrie, când tarifele sunt semnificativ mai mici.
"Programul "Înscrieri Timpurii" (Early Booking) a devenit esenţial pentru numeroase familii. Românii au învăţat să cumpere vacanţe cu 6-9 luni înainte pentru a beneficia de reduceri de până la 30-40%. În paralel, se observă şi un interes crescut pentru rezervările de tip Last Minute. Mulţi turişti nu mai planifică pe termen lung şi urmăresc ofertele de ultim moment pentru a obţine reduceri importante. Renunţarea completă la vacanţă rămâne ultima soluţie, pe care agenţiile de turism încearcă să o evite prin oferte mai flexibile şi adaptate diferitelor categorii de buget. Un rol esenţial în economia ţării îl joacă şi voucherele de vacanţă. Turismul intern se dezvoltă în mod direct şi datorită acestui instrument de stimulare a consumului turistic în România.
Fără vouchere, procentul celor care nu îşi permit un concediu ar fi fost semnificativ mai mare
Fără vouchere, procentul celor care nu îşi permit un concediu ar fi fost semnificativ mai mare. În acelaşi timp, turiştii au devenit mult mai atenţi la modul în care cheltuiesc, ceea ce obligă agenţiile şi hotelierii să investească în conceptul de "value for money", oferind experienţe care să justifice fiecare leu cheltuit", notează ANAT.
În aceaşi timp, în ceea ce priveşte turismul montan, specialiştii remarcă faptul că există o cerere constantă pentru escapade de weekend, iar pe segmentul balnear cererea este mai constantă pe parcursul întregului an.
"Problema nu este lipsa dorinţei de a călători, ci limitarea bugetelor disponibile. Turismul balnear şi cel montan beneficiază de o cerere mai constantă pe parcursul întregului an. Staţiunile balneare, precum Călimăneşti-Căciulata şi Băile Felix, atrag volume importante de turişti datorită biletelor de tratament şi ponderii ridicate a turiştilor seniori.
Destinaţiile interne se află însă într-o competiţie directă cu pieţe apropiate precum Bulgaria, Grecia şi Turcia, care reuşesc adesea să ofere un raport calitate-preţ mai bun pentru bugetele mici şi medii. În cazul destinaţiilor de turism rural, precum Maramureş şi Bucovina, se observă menţinerea unui nucleu stabil de turişti. Totuşi, marjele de profit sunt afectate de faptul că mulţi vizitatori cheltuiesc în principal pentru cazare şi masă şi mult mai puţin pentru servicii suplimentare, excursii ghidate, experienţe locale sau suveniruri", arată sursa citată.
Pe fondul acestor concluzii, ANAT subliniază, alături de celelalte organizaţii patronale din turism, necesitatea unor măsuri fiscale şi economice care să sprijine accesibilitatea vacanţelor, printre care menţinerea unei TVA redusă pentru HoReCa şi agenţiile de turism, asigurarea predictibilităţii fiscale şi extinderea sistemului de vouchere de vacanţă şi către sectorul privat prin facilităţi fiscale acordate angajatorilor.
De asemenea, o altă prevedere vizează prelungirea sezonului turistic prin organizarea de evenimente culturale, sociale şi sportive, precum şi prin dezvoltarea facilităţilor de wellness, ce poate reduce costurile fixe şi poate contribui la scăderea tarifelor medii.
"Organizaţiile de Management al Destinaţiei (OMD) au un rol esenţial în acest proces şi pot face diferenţa dacă sunt coordonate cu responsabilitate şi profesionalism în administrarea destinaţiilor pe care le reprezintă. Totodată, investiţiile în infrastructură trebuie accelerate. În prezent, transportul reprezintă una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale turismului românesc. Autostrăzile, trenurile moderne şi conexiunile aeriene eficiente reduc direct costurile de deplasare şi cresc atractivitatea destinaţiilor interne. Principiul este simplu: dacă turistul cheltuieşte mai puţin pe drum, va avea un buget mai mare pentru servicii turistice", subliniază asociaţia de profil.
Reprezentanţii ANAT apreciază că, în România, turismul are nevoie de o abordare socială, "inclusiv datorită efectului multiplicator pe care îl generează în numeroase alte sectoare economice", întrucât "o industrie turistică sănătoasă înseamnă o populaţie mai odihnită, mai sănătoasă şi mai productivă", iar obiectivul comun trebuie să fie transformarea vacanţei dintr-un privilegiu într-o componentă accesibilă şi firească a vieţii de familie pentru cât mai mulţi români".
