Dodge Charger

Dodge Charger, ca și Chevrolet Camaro, a avut o viață tumultoasă. Lansat în 1966, Charger-ul a fost un muscle car de dimensiuni mari care era menit să ofere combinația perfectă dintre performanță și comfort. Habitaclul era mult mai mare decât al pony car-urilor Ford și GM, Dodge oferind un rival direct pentru acele modele cu Challenger. Mercury și AMC au avut la rândul lor tentative similare în acei ani, Mercury Cougar având succes. Ulterior, Charger-ul a devenit tot mai mare, intrând în segmentul coupe-urilor de lux dominat de Ford Thunderbird (o altă mașină care a tot crescut față de dimensiunile compacte ale modelului original din anii '50) și de Oldsmobile Toronado.

Charger-ul original a fost și vedetă de cinema - doar urmăriți filmul Bullitt cu Steve McQueen

Dodge a scos pentru prima dată Charger-ul din producție în 1978, dar l-a relansat în 1981 ca un coupe mult mai mic, competitor pentru Firebird și Camaro. Cu un design cel puțin discutabil, Charger-ul a fost retras pentru a doua oară în 1987 și au mai trecut aproape încă două decenii până la a treia sa venire. Aceasta s-a produs în 2006, cot la cot cu noul Challenger.

Singurul detaliu care-l salvează pe Charger-ul aniilor '80 este numărul corect de uși, căci design-ul este sinistru și nici modificările Shelby nu-l ajută

Dodge prezentase, în anii '90, un Charger sport sub formă de concept, dar a ales să producă o berlină cu patru uși și tracțiune spate cu acest nume până la urmă. Cu un design agresiv, Charger-ul s-a dovedit popular și printre civili, dar și printre forțele de ordine. Problema a fost simplă: avea de două ori mai multe uși decât Charger-ul original, în ciuda pedigree-ului sportiv. Anul viitor, Charger-ul va fi pensionat din nou, alături de Challenger, iar un model viitor, dacă va exista, va fi cel mai probabil electric.