-
Topul țărilor din Europa cu cele mai multe zile libere de la stat, în 2024
-
Cum să obÈ›ii maximum dintr-o ofertă de angajare. Ce poÈ›i negocia în favoarea ta
-
Rata ÅŸomajului în zona euro, în luna martie, a ajuns la 6,5%
-
Ce salariu are un preot în România. Cum arată salariile la vârful BOR
-
Tendințe pe piața muncii: telemunca şi deconectarea, următoarele etape
-
Cum să te descurci cu banii în concediul sabatic, dacă vrei să călătoreÈ™ti
Reziliere fara preaviz
Totusi, daca contractual de munca poate fi incheiat numai cu preaviz, contractul de colaborare poate fi reziliat la cererea uneia dintre parti, fara preaviz. Astfel, au existat cazuri, cum este cel al jurnalistului Cristian Botez de la ziarul Click, in care angajatorul a reziliat contractul de cesiune drepturi de autor, iar jurnalistul s-a vazut in situatia de a presta acelasi nivel de munca pe un salariu minim pe economie.
“Aceasta tactica este des folosita de unii angajatori pentru a-si gestiona eficient bugetele si de a nu da statului un cuantumul din salariul angajatului”, a precizat Daniela Kovacs.
“Semnarea atat a unui contract de munca in paralel cu un contract de colaborare poate fi de cele mai multe ori in defavoarea angajatului. Este un mare risc pentru ca angajatii se gandesc ca daca semneaza doua contracte, totul va decurge perfect. Nu inteleg de ce se face contractul de munca si apoi se mai face alt contract de colaborare. Din punctual meu de vedere, as face numai contract de colaborare”, a completat avocata Andreea Lisievici.
Nu in cele din urma salariatul poate fi defavorizat la angajare daca firma nu mentioneaza explicit perioada pe care angajatul beneficiaza de salariul de proba. “Au intalnit situatii cand nu se stipula cu exactitate pe ce perioada salariul de proba ramanea valabil. Unii angajatori preferau sa lungeasca cat se poate de mult perioada de proba pentru ca angajatul sa beneficieze de un salariu redus”, a spus Alina Bunei, Senior Consultant HR4U.
Potrivit avocatei Andreea Lisievici, cele mai frecvente litigiile se refera cu precadere la faptul ca o companie nu a platit anumite sporuri, prime sau salarii angajatului si nu pentru nerespectarea clauzelor de neconcurenta, confidentialitate sau cele cu privire la formarea profesionala.
“In cazul in care compania da in judecata angajatul, aceasta de cele mai multe ori castiga, pentru ca ei nu se incurca nu nimicuri. Dar si in cazul invers, in care un angajat da in judecata compania, in majoritatea covarsitoare a cazurilor angajatul are castig de cauza. Aceasta se intampla si din cauza ca multe companii, in momentul in care redacteaza contractul de munca, nu stipuleaza clauze clare “, a concluzionat Lisievici.
“Aceasta tactica este des folosita de unii angajatori pentru a-si gestiona eficient bugetele si de a nu da statului un cuantumul din salariul angajatului”, a precizat Daniela Kovacs.
“Semnarea atat a unui contract de munca in paralel cu un contract de colaborare poate fi de cele mai multe ori in defavoarea angajatului. Este un mare risc pentru ca angajatii se gandesc ca daca semneaza doua contracte, totul va decurge perfect. Nu inteleg de ce se face contractul de munca si apoi se mai face alt contract de colaborare. Din punctual meu de vedere, as face numai contract de colaborare”, a completat avocata Andreea Lisievici.
Nu in cele din urma salariatul poate fi defavorizat la angajare daca firma nu mentioneaza explicit perioada pe care angajatul beneficiaza de salariul de proba. “Au intalnit situatii cand nu se stipula cu exactitate pe ce perioada salariul de proba ramanea valabil. Unii angajatori preferau sa lungeasca cat se poate de mult perioada de proba pentru ca angajatul sa beneficieze de un salariu redus”, a spus Alina Bunei, Senior Consultant HR4U.
Potrivit avocatei Andreea Lisievici, cele mai frecvente litigiile se refera cu precadere la faptul ca o companie nu a platit anumite sporuri, prime sau salarii angajatului si nu pentru nerespectarea clauzelor de neconcurenta, confidentialitate sau cele cu privire la formarea profesionala.
“In cazul in care compania da in judecata angajatul, aceasta de cele mai multe ori castiga, pentru ca ei nu se incurca nu nimicuri. Dar si in cazul invers, in care un angajat da in judecata compania, in majoritatea covarsitoare a cazurilor angajatul are castig de cauza. Aceasta se intampla si din cauza ca multe companii, in momentul in care redacteaza contractul de munca, nu stipuleaza clauze clare “, a concluzionat Lisievici.