-
HR Manager: Un angajat mi-a zis că stă aici pentru că ia salariul la timp
-
Peste 3.500 de muncitori din Filipine vor ajunge să lucreze în România în 2025
-
Locuri de muncă Revolut: Compania face angajări în România
-
Salariile din industria serviciilor de afaceri au crescut cu 4%
-
Schimbarea de carieră: 4 joburi de perspectivă
-
Cum să te pregătești fizic și emoțional pentru un interviu
Cum sunt remunerati romanii pentru orele suplimentare si ce spune legea
Conform prevederilor din Codul Muncii, durata medie de munca pentru un angajat trebuie sa fie de opt ore pe zi, timp de cinci zile lucratoare, la care se adauga cele doua zile de repaus, de la sfarsitul saptamanii. Cu alte cuvinte, romanii trebuie sa munceasca 40 de ore pe saptamana, adica 168 de ore pe luna, peste de media europeana de 150 de ore.
Daca, de exemplu, o companie trebuie sa livreze un produs sau un serviciu intr-un timp mai scurt decat cel prevazut initial, managerul poate solicita angajatilor efectuarea de ore suplimentare, cu doua conditii. Angajatul trebuie sa-si dea acordul, iar volumul muncii suplimentare saptamanale nu trebuie sa depaseasca opt ore. Recompensarea muncii suplimentare se face fie prin acordarea de timp liber echivalent cu cel muncit, fie prin adaugarea la salariul de baza a unui spor. Acesta se stabileste prin negociere, in functie de contractul colectiv sau individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
"In cazul in care salariatul face dovada faptului ca angajatorul i-a pontat mai putine ore suplimentare decat cele efectiv lucrate, salariatul va avea dreptul la plata retroactiva, pe ultimii trei ani a sporului pentru munca suplimentara neachitat, aferent diferentei dintre orele suplimentare efectiv prestate si cele inregistrate de angajator. In plus, angajatorul care nu tine sau tine gresit evidenta orelor de munca prestate de salariati risca sa fie amendat contraventional de catre inspectorii de munca", afirma Mihai Anghel (foto), Asociat Senior in cadrul practicii Dreptul Muncii al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).
Insa, de cele mai multe ori, problematica nu este recompensarea orelor suplimentare, ci demonstrarea de catre angajat ca a efectuat intr-adevar acel numar de ore.
Legea spune ca angajatorul este cel caruia ii revine obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a pune la dispozitia inspectorilor de munca aceasta evidenta ori de cate ori considera necesar. "In practica, exista mai multe modalitati prin care angajatorul poate tine evidenta orelor de munca. Astfel, pontajul orelor de munca prestate se poate tine fie pe baza fiselor de prezenta semnate de sefii locurilor de munca, fie centralizat, prin intermediul sistemelor moderne de pontaj electronic. Dovada orelor suplimentare se face cu ajutorul evidentelelor orelor de munca prestate de salariati, tinute de angajator, in conditiile legii", spune Anghel.
In cazul in care angajatorul nu si-a indeplinit obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de salariati, dovada orelor suplimentare efectuate ar putea fi facuta de salariatul interesat cu ajutorul oricaror alte mijloace de proba (inclusiv cu ajutorul martorilor), conform avocatului NNDKP.
Daca, de exemplu, o companie trebuie sa livreze un produs sau un serviciu intr-un timp mai scurt decat cel prevazut initial, managerul poate solicita angajatilor efectuarea de ore suplimentare, cu doua conditii. Angajatul trebuie sa-si dea acordul, iar volumul muncii suplimentare saptamanale nu trebuie sa depaseasca opt ore. Recompensarea muncii suplimentare se face fie prin acordarea de timp liber echivalent cu cel muncit, fie prin adaugarea la salariul de baza a unui spor. Acesta se stabileste prin negociere, in functie de contractul colectiv sau individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
"In cazul in care salariatul face dovada faptului ca angajatorul i-a pontat mai putine ore suplimentare decat cele efectiv lucrate, salariatul va avea dreptul la plata retroactiva, pe ultimii trei ani a sporului pentru munca suplimentara neachitat, aferent diferentei dintre orele suplimentare efectiv prestate si cele inregistrate de angajator. In plus, angajatorul care nu tine sau tine gresit evidenta orelor de munca prestate de salariati risca sa fie amendat contraventional de catre inspectorii de munca", afirma Mihai Anghel (foto), Asociat Senior in cadrul practicii Dreptul Muncii al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).
Insa, de cele mai multe ori, problematica nu este recompensarea orelor suplimentare, ci demonstrarea de catre angajat ca a efectuat intr-adevar acel numar de ore.
Legea spune ca angajatorul este cel caruia ii revine obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a pune la dispozitia inspectorilor de munca aceasta evidenta ori de cate ori considera necesar. "In practica, exista mai multe modalitati prin care angajatorul poate tine evidenta orelor de munca. Astfel, pontajul orelor de munca prestate se poate tine fie pe baza fiselor de prezenta semnate de sefii locurilor de munca, fie centralizat, prin intermediul sistemelor moderne de pontaj electronic. Dovada orelor suplimentare se face cu ajutorul evidentelelor orelor de munca prestate de salariati, tinute de angajator, in conditiile legii", spune Anghel.
In cazul in care angajatorul nu si-a indeplinit obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de salariati, dovada orelor suplimentare efectuate ar putea fi facuta de salariatul interesat cu ajutorul oricaror alte mijloace de proba (inclusiv cu ajutorul martorilor), conform avocatului NNDKP.