-
Topul țărilor din Europa cu cele mai multe zile libere de la stat, în 2024
-
Cum să obții maximum dintr-o ofertă de angajare. Ce poți negocia în favoarea ta
-
Rata şomajului în zona euro, în luna martie, a ajuns la 6,5%
-
Care sunt tipurile de concediu pe care ți le poți lua ca angajat în România
-
Cum să generezi idei bune cu echipa și cu clienții tăi
-
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private
Cum suporta angajatii stresul orelor suplimentare?
In exces, orele suplimentare pot avea consecinte defavorabile asupra proceselor cognitive (de exemplu, memorie sau gandire), dar si de concentrare si productivitate a angajatului, releva un studiu publicat de cercetatorii americani.
Memoria de scurta durata a persoanelor incluse in studiu, de varsta medie, care lucreaza mai mult de 55 de ore pe saptamana este mai slaba fata de cea a persoanelor care nu depasesc pragul de 40 de ore saptamanal.
Lector Dr. in cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Romeo Zeno Cretu sustine ca atunci cand ne referim la numarul optim de ore pe care un angajat il petrece la locul de munca trebuie sa luam in considerare atat natura muncii, cat si tipul motivatiei respectivei persoane (intrinseca - venita din interiorul sau, din aspiratiile si obiectivele sale - sau extrinseca, provenita dintr-o conditionare din exterior).
“Teoretic vorbind, o munca creativa, intelectual stimulativa (sau chiar fizic stimulativa), care este sustinuta de motivatia intrinseca a persoanei, ar trebui sa ofere resurse energetice care sa duca la o productivitate optima pe un anumit interval (standardul de 8 ore) sau chiar peste acest interval”, afirma Cretu.
Solutia optimizarii randamentului angajatilor rezida, poate, intr-o practica din ce in ce mai uzitata in Europa si SUA – programul flexibil de munca. Acesta ar putea reduce frustrarea angajatilor la locul de munca, pentru ca le lasa loc sa isi echilibreze cerintele vietii personale cu cele ale vietii profesionale.
“Uneori ai nevoie de 30 sau 45 de minute de libertate in alt interval decat cel clasic. Fie ca mergi la o consultatie medicala, fie ca il petreci cu copiii sau prietenii pentru a te destinde, acesta te poate remonta si degaja de tensiuni, astfel incat sa-ti continui munca mai bine si mai atent la intoarcere”, detaliaza Cretu.
Un program flexibil s-ar adapta mult mai usor ultimelor descoperiri in biologie si neurologie umana care arata ca exista o mare variabilitate la nivel individual in ceea e priveste ritmul proceselor interne ale organismului, traduse in ultima instanta in randamentul profesional.
“Pentru o categorie foarte larga de profesii, programul flexibil poate fi o alternativa ce merita testata, inainte de a o respinge ”de facto””, conchide Cretu.
Memoria de scurta durata a persoanelor incluse in studiu, de varsta medie, care lucreaza mai mult de 55 de ore pe saptamana este mai slaba fata de cea a persoanelor care nu depasesc pragul de 40 de ore saptamanal.
Lector Dr. in cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Romeo Zeno Cretu sustine ca atunci cand ne referim la numarul optim de ore pe care un angajat il petrece la locul de munca trebuie sa luam in considerare atat natura muncii, cat si tipul motivatiei respectivei persoane (intrinseca - venita din interiorul sau, din aspiratiile si obiectivele sale - sau extrinseca, provenita dintr-o conditionare din exterior).
“Teoretic vorbind, o munca creativa, intelectual stimulativa (sau chiar fizic stimulativa), care este sustinuta de motivatia intrinseca a persoanei, ar trebui sa ofere resurse energetice care sa duca la o productivitate optima pe un anumit interval (standardul de 8 ore) sau chiar peste acest interval”, afirma Cretu.
Solutia optimizarii randamentului angajatilor rezida, poate, intr-o practica din ce in ce mai uzitata in Europa si SUA – programul flexibil de munca. Acesta ar putea reduce frustrarea angajatilor la locul de munca, pentru ca le lasa loc sa isi echilibreze cerintele vietii personale cu cele ale vietii profesionale.
“Uneori ai nevoie de 30 sau 45 de minute de libertate in alt interval decat cel clasic. Fie ca mergi la o consultatie medicala, fie ca il petreci cu copiii sau prietenii pentru a te destinde, acesta te poate remonta si degaja de tensiuni, astfel incat sa-ti continui munca mai bine si mai atent la intoarcere”, detaliaza Cretu.
Un program flexibil s-ar adapta mult mai usor ultimelor descoperiri in biologie si neurologie umana care arata ca exista o mare variabilitate la nivel individual in ceea e priveste ritmul proceselor interne ale organismului, traduse in ultima instanta in randamentul profesional.
“Pentru o categorie foarte larga de profesii, programul flexibil poate fi o alternativa ce merita testata, inainte de a o respinge ”de facto””, conchide Cretu.