-
Ce salariu are un preot în România. Cum arată salariile la vârful BOR
-
Tendințe pe piața muncii: telemunca şi deconectarea, următoarele etape
-
CEO companie petrolieră: Europenii au mai mult timp, americanii mai mulți bani
-
Ziua Muncii: 10 fraze rămase în istorie care te vor face să-ți regândești munca
-
Cum să generezi idei bune cu echipa și cu clienții tăi
-
Amenințări pe piața HoReCa în 2024: Cum a crescut concurența și ce soluții sunt
Mai multe sarcini, mai putina productivitate
“Sa faci doua lucruri in acelasi timp inseamna sa faci nimic”, obisnuia sa spuna Publilius Syrus, un scriitor latin faimos printre altele, pentru maximele sale.
Iar consultantii in resurse umane par sa-i dea dreptate si apreciaza ca volumul de sarcini pe care trebuie sa-l faca un angajat multitasking i-ar putea scadea productivitate.
“Riscul la care se expune un angajat multitasking este de a primi mult prea multe sarcini, depasind capacitatea sa de a obtine rezultate. Avand o imagine de angajat multitasking, unii manageri pot fi tentati sa dea sarcini acestor persoane, fara a lua in calcul pana la ce nivel acel angajat este eficient; trecandu-se peste nivelul optim, trasformam acel angajat multitasking intr-un angajat cu un nivel de performanta, cel mult, mediu”, sustine Claudia Indreica, managing partner la compania de consultanta Psihoselect si membra in HR Club.
Creierul uman este configurat in asa fel incat poate sa dea un randament maxim doar daca executa pe rand actiunile. In momentul in care incercam sa rezolvam mai multe sarcini in acelasi timp, devenim, automat, mai ineficienti.
“Un studiu recent a evidentiat ca participantii care au rezolvat in paralel sarcinile date au avut nevoie de 30 de minute suplimentare. Chiar si asa, ei au facut de doua ori mai multe greseli decat cei care au ales calea de a rezolva pe rand lucrurile. Diferenta de productivitatate este data de modul de functionare al creierului, care nu ne poate face sa rezolvam cu success doua actiuni concurente”, afirma Lagos.
Un exemplu edificator pentru modul de functionare al creierului in sistem multitasking apare in filmul “Batalia de la Stalingrad”, din 1949, in care Stalin ii cere maresalului Aleksandr Vasilevsky sa renunte la tot ceea ce facea si sa se izoleze pentru cateva zile intr-o camera si sa analizeze o sarcina militara.
In ciuda scaderii productivitatii generate de multitasking, anumite companii aleg sa aiba in organizatii angajati capabili de a rezolva mai multe sarcini concomitent, cu riscul de a depasi termenele limita.
“Unele companii prefera angajatii care indeplinesc un singur task si care isi respecta dead-line-ul, iar aici vorbim de companii din mediul de productie, unde este neaparata nevoie de specialisti care sa dea dovada de perfectiune in ceea ce fac de fiecare data. Alte companii, mai ales cele din domeniul serviciilor, prefera angajati ce pot performa task-uri multiple si in acest fel pot optimiza la maximum costurile cu forta de munca”, explica Marga Radu, business development director la Smartree Romania, furnizor de servicii de externalizare a activitatilor de salarizare si administrare de personal.
Cu siguranta insa ca varianta ideala pentru companii ar fi sa aiba angajati care sa se poata adapta foarte rapid contextului din organizatii, adica fie sa lucreze pe o singura problema, fie sa administreze sarcini variate, intr-un timp foarte scurt.
“Omul nu este o fiinta prea rezistenta la sarcini monotone, de aceea s-a creat conceptul de <<job enrichment>> care se refera tocmai la identificarea unor solutii prin care posturi de lucru ce presupun activitati mononone sau rutiniere sa fie regandite in sensul deschiderii catre diversitate. Flexibilitatea in construirea fisei postului, capacitatea organizatiei de a conferi stabilitate pe un anumit tip de sarcini, dar si diversitatea reprezinta, de fapt, solutia ideala”, afirma Sorin Faur (foto).
Iar consultantii in resurse umane par sa-i dea dreptate si apreciaza ca volumul de sarcini pe care trebuie sa-l faca un angajat multitasking i-ar putea scadea productivitate.
“Riscul la care se expune un angajat multitasking este de a primi mult prea multe sarcini, depasind capacitatea sa de a obtine rezultate. Avand o imagine de angajat multitasking, unii manageri pot fi tentati sa dea sarcini acestor persoane, fara a lua in calcul pana la ce nivel acel angajat este eficient; trecandu-se peste nivelul optim, trasformam acel angajat multitasking intr-un angajat cu un nivel de performanta, cel mult, mediu”, sustine Claudia Indreica, managing partner la compania de consultanta Psihoselect si membra in HR Club.
Creierul uman este configurat in asa fel incat poate sa dea un randament maxim doar daca executa pe rand actiunile. In momentul in care incercam sa rezolvam mai multe sarcini in acelasi timp, devenim, automat, mai ineficienti.
“Un studiu recent a evidentiat ca participantii care au rezolvat in paralel sarcinile date au avut nevoie de 30 de minute suplimentare. Chiar si asa, ei au facut de doua ori mai multe greseli decat cei care au ales calea de a rezolva pe rand lucrurile. Diferenta de productivitatate este data de modul de functionare al creierului, care nu ne poate face sa rezolvam cu success doua actiuni concurente”, afirma Lagos.
Un exemplu edificator pentru modul de functionare al creierului in sistem multitasking apare in filmul “Batalia de la Stalingrad”, din 1949, in care Stalin ii cere maresalului Aleksandr Vasilevsky sa renunte la tot ceea ce facea si sa se izoleze pentru cateva zile intr-o camera si sa analizeze o sarcina militara.
In ciuda scaderii productivitatii generate de multitasking, anumite companii aleg sa aiba in organizatii angajati capabili de a rezolva mai multe sarcini concomitent, cu riscul de a depasi termenele limita.
“Unele companii prefera angajatii care indeplinesc un singur task si care isi respecta dead-line-ul, iar aici vorbim de companii din mediul de productie, unde este neaparata nevoie de specialisti care sa dea dovada de perfectiune in ceea ce fac de fiecare data. Alte companii, mai ales cele din domeniul serviciilor, prefera angajati ce pot performa task-uri multiple si in acest fel pot optimiza la maximum costurile cu forta de munca”, explica Marga Radu, business development director la Smartree Romania, furnizor de servicii de externalizare a activitatilor de salarizare si administrare de personal.
Cu siguranta insa ca varianta ideala pentru companii ar fi sa aiba angajati care sa se poata adapta foarte rapid contextului din organizatii, adica fie sa lucreze pe o singura problema, fie sa administreze sarcini variate, intr-un timp foarte scurt.
“Omul nu este o fiinta prea rezistenta la sarcini monotone, de aceea s-a creat conceptul de <<job enrichment>> care se refera tocmai la identificarea unor solutii prin care posturi de lucru ce presupun activitati mononone sau rutiniere sa fie regandite in sensul deschiderii catre diversitate. Flexibilitatea in construirea fisei postului, capacitatea organizatiei de a conferi stabilitate pe un anumit tip de sarcini, dar si diversitatea reprezinta, de fapt, solutia ideala”, afirma Sorin Faur (foto).