-
Uniunea Europeană vrea să pompeze 6 miliarde de euro în Balcani
-
Soarele răsare din Vestul României: Aradul pregătește un nou parc fotovoltaic
-
Centrul European al Consumatorilor, 125.000 euro recuperați în primul trimestru
-
România, printre țările UE cu cel mai mare deficit în 2023
-
Program pentru femeile antreprenor: Patroanele pot câștiga 10.000 de euro
-
Cifrele din spatele Sistemului Garanţie-Returnare: reciclăm 5 mil. de PET-uri/zi
Industria, motorul cresterii economice?
Economistul sef al ING, Nicolaie Chidesciuc (foto), a explicat ca industria a fost singurul segment care a contribuit la cresterea economica din primul trimestru.
„Aceasta cifra este un semnal pozitiv ca economia Romaniei va incheia anul 2011 pe plus. Este momentul de relansare a economiei. Noi estimam o crestere de 0,6% in acest an, pana la maxim 1%. Nu exclud scenariul unei cresteri de 1,5%, dar cred ca este foarte putin probabil”, a explicat Chidesciuc, pentru Wall-Street.ro.
Economistul ING sustine ca tot industria va fi motorul cresterii economice din acest an pe partea de formare. „Pe zona de cheltuieli, vom avea un an cu exporturi nete pozitive, dar ma astept si la o revenire usoara a consumului si investitiilor”.
Si Andrei Radulescu este de acord ca evolutia economiei interne in trimestrul I al a continuat sa fie sustinuta de mecanismul exporturi-industrie. Exporturile au continuat sa creasca si chiar au cunoscut o accelerare in T1 (ritm de peste 9% q/q, 39% y/y).
„La aceasta evolutie a contribuit in primul rand relansarea economica consemnata la nivelul principalilor parteneri comerciali (si observam ca Zona Euro – destinatie a aproximativ trei sferturi din exporturile romanesti – a crescut la un ritm de 0,8% q/q in T1, in accelerare comparativ cu ritmul din ultimele 3 luni ale anului 2010 (0,3% q/q))”, a explicat analistul Target Capital.
Cu toate acestea, iesirea din recesiune nu ar fi fost posibila fara stabilizarea cererii interne.
Cifra de afaceri din sectorul de servicii a bifat o crestere cu 3,5%q/q (in termeni nominali). Comertul a continuat sa se contracte in termeni reali (crestere nominala a cifrei de afaceri la nivel de ramura cu doar 0,1% q/q).
„Cu alte cuvinte, consumatorul roman a continuat sa-si ajusteze activitatea la noua realitate a venitului real disponibil, afectat de presiunile inflationiste determinate de avansul cotatiilor internationale la bunuri, precum si de majorarea TVA-ului si reducerea salariilor din sectorul public”, a mai explicat Radulescu.
„Aceasta cifra este un semnal pozitiv ca economia Romaniei va incheia anul 2011 pe plus. Este momentul de relansare a economiei. Noi estimam o crestere de 0,6% in acest an, pana la maxim 1%. Nu exclud scenariul unei cresteri de 1,5%, dar cred ca este foarte putin probabil”, a explicat Chidesciuc, pentru Wall-Street.ro.
Economistul ING sustine ca tot industria va fi motorul cresterii economice din acest an pe partea de formare. „Pe zona de cheltuieli, vom avea un an cu exporturi nete pozitive, dar ma astept si la o revenire usoara a consumului si investitiilor”.
Si Andrei Radulescu este de acord ca evolutia economiei interne in trimestrul I al a continuat sa fie sustinuta de mecanismul exporturi-industrie. Exporturile au continuat sa creasca si chiar au cunoscut o accelerare in T1 (ritm de peste 9% q/q, 39% y/y).
„La aceasta evolutie a contribuit in primul rand relansarea economica consemnata la nivelul principalilor parteneri comerciali (si observam ca Zona Euro – destinatie a aproximativ trei sferturi din exporturile romanesti – a crescut la un ritm de 0,8% q/q in T1, in accelerare comparativ cu ritmul din ultimele 3 luni ale anului 2010 (0,3% q/q))”, a explicat analistul Target Capital.
Cu toate acestea, iesirea din recesiune nu ar fi fost posibila fara stabilizarea cererii interne.
Cifra de afaceri din sectorul de servicii a bifat o crestere cu 3,5%q/q (in termeni nominali). Comertul a continuat sa se contracte in termeni reali (crestere nominala a cifrei de afaceri la nivel de ramura cu doar 0,1% q/q).
„Cu alte cuvinte, consumatorul roman a continuat sa-si ajusteze activitatea la noua realitate a venitului real disponibil, afectat de presiunile inflationiste determinate de avansul cotatiilor internationale la bunuri, precum si de majorarea TVA-ului si reducerea salariilor din sectorul public”, a mai explicat Radulescu.