-
Șeful celei mai mari bănci din Europa demisionează
-
Programul băncilor de 1 Mai și Paște: În ce zile vor fi închise unitățile
-
Credit ipotecar dobândă fixă: O bancă din România oferă o dobândă de 4,9%
-
Statul s-a împrumutat peste 1 miliard de lei în ultimele două zile de la bănci
-
Guvernul amână noua taxare a bogaților: ce alte măsuri fiscale a mai aprobat
-
Finanțare de 65,33 milioane de euro pentru un parc eolian de 48 MW la Pecineaga
De ce isi doresc unele tari sa renunte la euro?
In timp ce Romania se grabeste sa adopte euro, alte state isi pun problema daca este bine sau nu sa renunte la moneda europeana si sa iasa din zona euro. Dezbaterea pe tema unei renuntari la euro a capatat contur in contextul crizei financiare ce a inceput in 2008 si care a relifat dezechilibre macroeconomice semnificative la nivelul unor tari din zona euro.
"Unele tari ar putea dori sa renunte la euro pentru a putea deprecia "noua" moneda nationala si pentru a avea o politica monetara independenta, mai apropiata de nevoile propriei economii - fiindca ce este bun la nivelul zonei euro s-ar putea sa nu fie bun si pentru orice tara din zona euro", explica economistul sef al ING.
El atrage atentia, insa, ca renuntarea la euro ar putea presupune costuri enorme in momentul de fata cand dezechilibrele sunt ample.
Chidesciuc a exemplificat ca datoria interna si externa care este foarte mare pentru unele tari ce s-ar putea gandi la renuntarea la euro ar deveni subit datorie intr-o moneda straina (euro) in cea mai mare parte. Astfel, deprecierea "noii" monede nationale ar creste si mai mult valoarea in moneda nationala a respectivei datorii in euro.
"Este posibil ca noul nivel sa fie imposibil de suportat de catre stat si/sau sectorul privat. (...) Costurile ar putea fi imense atat pentru tara cu pricina, cat si pentru multe alte tari si s-ar putea sa depaseasca cu mult costurile ramanerii in zona euro", a subliniat el.
In plus, sectorul bancar dintr-o tara care ar decide sa renunte la euro s-ar confrunta cu probleme induse de introducerea unei "noi" monede nationale, iar increderea investitorilor straini fata de aceasta tara s-ar evapora. Iesirea unei tari din zona euro ar afecta tarile "slabe" din zona si chiar si pe cele "puternice".
"Tocmai de aceea si Romania trebuie sa ia decizia de adoptare a euro bazandu-se doar pe criterii economice, nu pe criterii de ambitie personala sau criterii politice", a concluzionat economistul sef al ING.
"Unele tari ar putea dori sa renunte la euro pentru a putea deprecia "noua" moneda nationala si pentru a avea o politica monetara independenta, mai apropiata de nevoile propriei economii - fiindca ce este bun la nivelul zonei euro s-ar putea sa nu fie bun si pentru orice tara din zona euro", explica economistul sef al ING.
El atrage atentia, insa, ca renuntarea la euro ar putea presupune costuri enorme in momentul de fata cand dezechilibrele sunt ample.
Chidesciuc a exemplificat ca datoria interna si externa care este foarte mare pentru unele tari ce s-ar putea gandi la renuntarea la euro ar deveni subit datorie intr-o moneda straina (euro) in cea mai mare parte. Astfel, deprecierea "noii" monede nationale ar creste si mai mult valoarea in moneda nationala a respectivei datorii in euro.
"Este posibil ca noul nivel sa fie imposibil de suportat de catre stat si/sau sectorul privat. (...) Costurile ar putea fi imense atat pentru tara cu pricina, cat si pentru multe alte tari si s-ar putea sa depaseasca cu mult costurile ramanerii in zona euro", a subliniat el.
In plus, sectorul bancar dintr-o tara care ar decide sa renunte la euro s-ar confrunta cu probleme induse de introducerea unei "noi" monede nationale, iar increderea investitorilor straini fata de aceasta tara s-ar evapora. Iesirea unei tari din zona euro ar afecta tarile "slabe" din zona si chiar si pe cele "puternice".
"Tocmai de aceea si Romania trebuie sa ia decizia de adoptare a euro bazandu-se doar pe criterii economice, nu pe criterii de ambitie personala sau criterii politice", a concluzionat economistul sef al ING.