România

În România, aspectele referitoare la amânarea la plată a obligațiilor din contractele de împrumut au fost inițial reglementate în 30 martie prin Ordonanța de Urgență nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit și instituții financiare nebancare din România anumitor categorii de debitori (“OUG 37/2020” ).

Același subiect a făcut obiectul unei alte inițiative de reglementare, de această dată la nivelul Parlamentului României, prin Legea pentru suspendarea rambursării creditelor („Legea Suspendării Rambursării”), care a fost declarată neconstituțională la data de 6 mai 2020 (înainte de fi promulgată și de a produce efecte).

Cum OUG 37/2020 trebuia, la rândul său aprobată de către Parlament, legiuitorul român nu s-a lăsat descurajat de sesizarea de neconstituționalitate și, în data de 23 aprilie 2020, adoptat şi trimis spre promulgare proiectul de lege pentru aprobarea cu modificări a OUG 37/2020 („Legea de Aprobare”), care conține modificări similare cu cele propuse prin Legea Suspendării Rambursării, precum și altele care accentuează chiar viziunea de protecţie a debitorilor. Aflată în faza promulgării, aceasta face în prezent, la rândul ei, obiectul unei sesizări de neconstituționalitate.

Prevederile OUG 37/2020, așa cum sunt modificate prin Legea de Aprobare, par a se situa în zona prevederilor celor mai avantajoase pentru debitori din spaţiul european. Prin sfera largă de debitori incluşi, durata potential lungă de suspendare la plată, condiţiile mai relaxate de aplicare şi caracterul obligatoriu pentru creditor se distanţează semnificativ de reglementările unor ţări precum Regatul Unit sau Austria, unde instituţia moratoriului este mai degrabă rezultatul unor negocieri între creditor şi debitor.

Principalele modificari aduse de Parlament sunt:

a) Declararea drept eligibili a debitorilor restanti la plata sau aflati in procedura de executare silita, dare in plata, reorganizare judiciara sau alte proceduri judiciare care tind la suspendarea efectelor contractelor de credit. Aceasta modificare face obiectul Sesizarii de neconstitutionalitate.

b) Deschiderea accesului la protectie si pentru debitorii aflati in insolventa, prin eliminarea conditiei ca debitorul care solicita suspendarea obligatiilor de plata sa nu se afle in insolventa.

c) Amendarea situatiei premisa a OUG 37/2020 ca veniturile debitorilor sa fi fost afectate direct sau indirect de situatia generata de pandemia Covid-19 si introducerea unor criterii de eligibilitate pentru persoanele juridice care pot fi vazute ca faciliteaza accesarea masurii de protectie:

• debitorii sa aiba activitatea intrerupta total sau partial; sau
• debitorii sa aiba veniturile sau incasarile diminuate cu cel putin 15% fata de media ultimelor doua luni; sau
• in cazul autoritatilor publice locale, aparitia unor cheltuieli neprevazute sau nebugetate, legate de combaterea pandemiei,
• in toate cazurile ca efect al deciziilor emise de autoritatile publice, in perioada starii de urgenta decretate, iar atestarea acestor cazuri sa fie facuta in baza declaratiilor pe propria raspundere a debitorilor. Anumite aspecte ale acestei modificari, in special cele care tin de atestarea prin declaratie pe proprie raspundere, fac obiectul Sesizarii de neconstitutionalitate.

d) Prelungirea termenului pana la care orice debitor va putea depune cerere de suspendare la plata a ratelor, de la data limita de 15 mai (cand se implinesc 45 de zile de la intrarea in vigoare a OUG 37/2020) pana la sfasitul anului 2020. Aceasta modificare face obiectul Sesizarii de neconstitutionalitate.

e) Introducerea unei categorii speciale de debitori vag definiti ca fiind afectati de toate tipurile de seceta, care vor putea solicita amanarea, cu pana la 18 luni (pana pe 31 octombrie 2021), a platii ratelor la credite. Aceasta modificare face obiectul Sesizarii de neconstitutionalitate.

Dezbaterile Curtii Constitutionale fata de Sesizarea de neconstitutionalitate vor avea loc in data de 27 mai 2020.

”Dincolo de condițiile formale limitate prevăzute prin Legea de Aprobare, sub rezerva dezlegarii pe care Curtea Constituțională o va da obiecțiunilor de neconstituționalitate cu care a fost deja învestită, putem spune că moratoriul din România este prevăzut a fi accesibil tuturor persoanelor fizice şi juridice care întâmpină dificultăți economice în contextul pandemiei Covid-19”, precizează reprezentanții Filip & Company.

Aceștia se întreabă în ce măsura poate fi susținută compatibilitatea cu Ghidul EBA a unor măsuri prevăzute de Legea de Aprobare pentru protejarea unor debitori care se aflau deja în dificultate semnificativă anterior pandemiei și fără legătură cu aceasta (aflați în insolvență, reorganizare sau încălcare de contract constatată prin proceduri de executare silită).

Deși măsurile adoptate în România par a se situa în zona prevederilor celor mai avantajoase pentru debitori din spaţiul european, intenția suferă în executare în moduri fundamentale. Pe lângă tehnica de reglementare deficitară care generează dificultăți în înțelegere și aplicare, situația că măsurile sunt în curs de modificare substanțiala sub impactul unei viziuni diferite a Parlamentului față de cea a Guvernului și că pentru rezolvarea tensiunii este necesară o nouă decizie din partea Curţii Constituționale, aduce incertitudini și dificultăți și reveniri care erodează beneficiile intenționate și creează riscuri și dificultăți nedorite în relațiile debitor – creditor cu efecte viitoare dificil de anticipat, sunt de părere repezentanții Filip & Company.

Atunci când evaluează și discută stadiul relaţiilor din contractele încheiate înainte de declanşarea pandemiei Covid – 19, este foarte important atât pentru debitori, cât şi pentru creditori să ia în considerare toate principiile și normele legale în vigoare, nu doar opţiunile tranzitorii şi excepţionale ale moratoriului public, precum şi principiul de rezonabilitate conform căruia rămânem pe termen lung interconectaţi şi definiţi și prin soluţiile pe care le găsim şi le urmăm în stare de criză.

Comisia Europeana estimează o scădere de 6% a economiei în 2020, urmată de o creștere de 4,2% în 2021. In ceea ce privește inflația, aceasta este prognozată la 2,5% în 2020, urmând să aibă o creștere de 0,6 puncte procentuale anul următor pana la 3,1%. În ceea ce privește rata șomajului, aceasta este estimata la 6,5% în 2020 și 5,4% în 2021.

Bilanțul îmbolnăvirilor cauzate de noul coronavirus a ajuns în România pe 13 mai la 16.002 , în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 224 de cazuri noi, potrivit datelor publicate miercuri de Grupul de Comunicare Strategică. Potrivit sursei citate, 7.961 de pacienți s-au vindecat.

De asemenea, 1.016 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19

Sursa foto: Shutterstock.com