-
Profitul Alpha Bank crește cu aproape 50% față de T1 2023
-
Bancomatul contactless: Tehnologia care a anticipat nevoia de a limita contactul
-
Fondul de investiții imobiliare al BT cumpără un centru comercial din Cluj
-
Isărescu: Populația a judecat bine. Creditul e ieftin, a fost mult sub inflație
-
Raiffeisen renunță la cardurile Mastercard: toate vor fi înlocuite cu Visa
-
Credite IMM Plus: Dobânda este formată din ROBOR 3M plus marja de 1,50%
Angela Rosca, TaxHouse: Contribuabilul, o gaina care face oua de aur
Situatia de criza ar trebui sa presupuna o schimbare de mentalitate la nivelul politicii fiscale din Romania, in sensul acceptarii contribuabilului ca pe o “gaina care face oua de aur”, crede Angela Rosca, Managing Partner TaxHouse.
De exemplu, nu doar in situatia actuala de criza financiara, ci si in anii trecuti, insa mai ales in lumina situatiei economice actuale, spune Rosca, multe tari au adoptat legislatii fiscale care permit negocierea directa a impozitelor, pe baza legala, intre contribuabil si autoritatile fiscale.
“Cand un contribuabil este intr-o situatie financiara dificila, modalitatea de abordare a autoritatilor romane este aceeasi in toate situatiile: impozitele trebuie platite la timp, fara intarziere, fara posibilitatea unor reesalonari sau rescadentari pana la redresarea companiei vizate. Ori, in cazul unei eventuale adanciri a crizei de lichiditati, o astfel de masura ar putea fi de real folos pentru contribuabilii bine intentionati (acele “gaini care fac oua de aur”), care nu doresc sa se finanteze de la stat, dar ar putea fi intr-o imposibilitate reala de a-si achita datoriile catre acesta, din cauza neincasarii propriilor creante fata de terti”, declara Angela Rosca.
O alta schimbare de abordare s-ar cere implementata si cu privire la asumarea raspunderii la toate nivelele autoritatilor romane.
In contextul economic actual, Angela Rosca considera ca mentinerea cotei de impunere atat la nivelul persoanelor fizice, cat si la nivelul persoanelor juridice ar fi un semn de stabilitate, o crestere a acestora putand duce atat la restructurarea unor investitii deja efectuate in Romania, cat si la micsorarea atractivitatii Romaniei pentru noi investitori, fie ei romani sau straini – ei ar putea alege sa investeasca in tari cu cote mai favorabile de impozitare.
Ea argumenteaza ca, de regula, cresterile de impozite nu duc neaparat la o colectare efectiva de venituri mai mari la buget. “In locul cresterii cotelor de impozitare, ne-am putea gandi la modalitati de imbunatatire a sistemului de colectare si de atragere in sistem a veniturilor din economia subterana prin cote reduse si aplicarea unor deduceri pentru incurajarea declararii veniturilor, precum si la reducerea cheltuielilor – ca si la nivel micro, masurile de criza nu presupun doar cresterea veniturilor, ci si reducerea cheltuielilor. Romania este si ramane in competitie deschisa cu multe alte tari din zona si nu numai, pentru atragerea investitiilor directe, iar stabilitatea si un nivel rezonabil de impozitare raman printre factorii favorizanti ai acestor investitii”, adauga Rosca.
In opinia sa, o masura care ar viza aducerea la suprafata a unor venituri neimpozitate ar putea fi cea legata de stimularea angajatorilor persoane fizice, prin acordarea aceluiasi sistem de deduceri fiscale ale cheltuielilor cu angajarea aplicat in prezent angajatorilor persoane juridice. Astfel, costurile angajarii de personal de catre angajatori persoane fizice (costuri legate de salariul brut si asiguarile sociale aferente) ar putea fi deductibile din veniturile impozabile ale angajatorilor persoane fizice.
Referitor la alternativa pentru stat de a extinde termenele de plata ale datoriilor fiscale aferente creantelor neincaste, in limita posibiliatilor de finantare a bugetului, Angela Rosca spune ca, pentru orice companie, “nu este recomandabil sa se finanteze de la stat pentru ca, pe de o parte, chiar si statul, in lipsa acestor lichiditati, nu poate la randul sau sa achite inapoi sumele de rambursat de la buget (a se vedea TVA) sau nu poate achita companiile private furnizoare de bunuri sau servicii catre stat sau, pur si simplu, ca parte din angrenajul economic general, companiile nu pot beneficia, direct sau indirect, de toate prestatiile statului (infrastructura, sanatate publica, mediu, s.a.m.d.), iar pe de alta parte, pentru ca ar fi o finantare prea “periculoasa”, intrucat statul a si externalizat masurile de recuperare a creantelor detinute fata de contribuabili, catre firme specializate, care sunt mult mai stricte si nu au interes sa amane recuperarea pana la redresarea debitorului”.
De exemplu, nu doar in situatia actuala de criza financiara, ci si in anii trecuti, insa mai ales in lumina situatiei economice actuale, spune Rosca, multe tari au adoptat legislatii fiscale care permit negocierea directa a impozitelor, pe baza legala, intre contribuabil si autoritatile fiscale.
“Cand un contribuabil este intr-o situatie financiara dificila, modalitatea de abordare a autoritatilor romane este aceeasi in toate situatiile: impozitele trebuie platite la timp, fara intarziere, fara posibilitatea unor reesalonari sau rescadentari pana la redresarea companiei vizate. Ori, in cazul unei eventuale adanciri a crizei de lichiditati, o astfel de masura ar putea fi de real folos pentru contribuabilii bine intentionati (acele “gaini care fac oua de aur”), care nu doresc sa se finanteze de la stat, dar ar putea fi intr-o imposibilitate reala de a-si achita datoriile catre acesta, din cauza neincasarii propriilor creante fata de terti”, declara Angela Rosca.
O alta schimbare de abordare s-ar cere implementata si cu privire la asumarea raspunderii la toate nivelele autoritatilor romane.
In contextul economic actual, Angela Rosca considera ca mentinerea cotei de impunere atat la nivelul persoanelor fizice, cat si la nivelul persoanelor juridice ar fi un semn de stabilitate, o crestere a acestora putand duce atat la restructurarea unor investitii deja efectuate in Romania, cat si la micsorarea atractivitatii Romaniei pentru noi investitori, fie ei romani sau straini – ei ar putea alege sa investeasca in tari cu cote mai favorabile de impozitare.
Ea argumenteaza ca, de regula, cresterile de impozite nu duc neaparat la o colectare efectiva de venituri mai mari la buget. “In locul cresterii cotelor de impozitare, ne-am putea gandi la modalitati de imbunatatire a sistemului de colectare si de atragere in sistem a veniturilor din economia subterana prin cote reduse si aplicarea unor deduceri pentru incurajarea declararii veniturilor, precum si la reducerea cheltuielilor – ca si la nivel micro, masurile de criza nu presupun doar cresterea veniturilor, ci si reducerea cheltuielilor. Romania este si ramane in competitie deschisa cu multe alte tari din zona si nu numai, pentru atragerea investitiilor directe, iar stabilitatea si un nivel rezonabil de impozitare raman printre factorii favorizanti ai acestor investitii”, adauga Rosca.
In opinia sa, o masura care ar viza aducerea la suprafata a unor venituri neimpozitate ar putea fi cea legata de stimularea angajatorilor persoane fizice, prin acordarea aceluiasi sistem de deduceri fiscale ale cheltuielilor cu angajarea aplicat in prezent angajatorilor persoane juridice. Astfel, costurile angajarii de personal de catre angajatori persoane fizice (costuri legate de salariul brut si asiguarile sociale aferente) ar putea fi deductibile din veniturile impozabile ale angajatorilor persoane fizice.
Referitor la alternativa pentru stat de a extinde termenele de plata ale datoriilor fiscale aferente creantelor neincaste, in limita posibiliatilor de finantare a bugetului, Angela Rosca spune ca, pentru orice companie, “nu este recomandabil sa se finanteze de la stat pentru ca, pe de o parte, chiar si statul, in lipsa acestor lichiditati, nu poate la randul sau sa achite inapoi sumele de rambursat de la buget (a se vedea TVA) sau nu poate achita companiile private furnizoare de bunuri sau servicii catre stat sau, pur si simplu, ca parte din angrenajul economic general, companiile nu pot beneficia, direct sau indirect, de toate prestatiile statului (infrastructura, sanatate publica, mediu, s.a.m.d.), iar pe de alta parte, pentru ca ar fi o finantare prea “periculoasa”, intrucat statul a si externalizat masurile de recuperare a creantelor detinute fata de contribuabili, catre firme specializate, care sunt mult mai stricte si nu au interes sa amane recuperarea pana la redresarea debitorului”.