-
Raiffeisen încheie primele luni ale anului cu 390 milioane de lei profit
-
Șeful celei mai mari bănci din Europa demisionează
-
Două dintre cele mai mari bănci din Spania, aproape să se unească
-
Guvernul amână noua taxare a bogaților: ce alte măsuri fiscale a mai aprobat
-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
ROCA Investments a ajuns la o valoare de piață de 81,64 milioane euro
Consolidarea sistemului, beneficiul participantilor
Fuziunile dintre fondurile de pensii private obligatorii reprezinta de fapt o etapa normala in procesul de maturizare si consolidare a sistemului. Procesul este unul des intalnit in sistemele similare din Europa Centrala si de Est.
„Consolidarea sistemului prin fuziuni intre fondurile de pensii private este un proces firesc la nivel regional, european si global, in tari cu sisteme similare celui romanesc. Consolidarea pietei prin fuziunea fondurilor are loc in timp, procesul fiind strans legat atat de modelul de business din activitatea de administrare a fondurilor de pensii, cat si de ratiuni de eficienta economica si financiara”, explica secretarul general al Asociatiei Pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR), Mihai Bobocea (foto).
Pentru participantii la sistem, procesul de consolidare nu poate fi decat benefic, in special datorita scaderii costurilor, cat si imbunatatirii activitatii de administrare. „Fondurile mari sunt de obicei mai stabile si ofera, pe termen lung, conditii mai bune de administrare pentru participanti, pentru ca au mase critice mai mari si reduc semnificativ, in timp de costurile de administrare si tranzactionare sunt mai mici. De aceea, ele pot reduce comisioanele, in timp, mai repede decat fondurile mici, avand un potential mai bun de a obtine performanta investitionala pentru participanti”, detaliaza Bobocea.
Administrarea fondurilor de pensii presupune multe costuri fixe, iar fuziunea fondurilor reduce aceste cheltuieli, producand economii de scala, potrivit lui Bobocea. „Scaderea cheltuielilor de administrare este evident in beneficiul participantilor, ca si al stabilitatii business-ului si sistemului in general. Toate costurile scad in urma fuziunilor, de la cele obisnuite conducerii oricarui business – de la cladire si salariati pana la cheltuieli operationale – pana la cele de administrare”, spune Bobocea.
Bobocea a reamintit ca in Romania, spre deosebire de practica mondiala, cheltuielile specifice de administrare a activelor sunt in sarcina administratorilor, nu a fondurilor, astfel ca fuziunea a doua fonduri si administrarea lor sub un singur acoperis este mai eficienta.
In afara de cele 5 fuziuni dintre fonduri, care se afla in diferite momente de desfasurare, de pe piata de pensii private obligatorii au mai iesit alte 4 fonduri la inceputul anului trecut, inainte de startul colectarii contributiilor: Marfin, MKB Romexterra, Zepter si AG2R (la administratorul caruia a detinut o participatie si confederatia sindicala Cartel Alfa).
Impreuna, aceste 4 fonduri adunasera in campania initiala de aderare un numar de circa 5.000 de clienti, numar insuficient pentru derularea administrarii fondurilor, motiv pentru care acestea au solicitat CSSPP retragerea autorizatiei de functionare, iar cei 5.000 de participanti au fost atunci redistribuiti in mod egal intre cele 14 fonduri ramase pe piata, printr-o procedura pusa la punct de Comisie si CNPAS.
„Consolidarea sistemului prin fuziuni intre fondurile de pensii private este un proces firesc la nivel regional, european si global, in tari cu sisteme similare celui romanesc. Consolidarea pietei prin fuziunea fondurilor are loc in timp, procesul fiind strans legat atat de modelul de business din activitatea de administrare a fondurilor de pensii, cat si de ratiuni de eficienta economica si financiara”, explica secretarul general al Asociatiei Pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR), Mihai Bobocea (foto).
Pentru participantii la sistem, procesul de consolidare nu poate fi decat benefic, in special datorita scaderii costurilor, cat si imbunatatirii activitatii de administrare. „Fondurile mari sunt de obicei mai stabile si ofera, pe termen lung, conditii mai bune de administrare pentru participanti, pentru ca au mase critice mai mari si reduc semnificativ, in timp de costurile de administrare si tranzactionare sunt mai mici. De aceea, ele pot reduce comisioanele, in timp, mai repede decat fondurile mici, avand un potential mai bun de a obtine performanta investitionala pentru participanti”, detaliaza Bobocea.
Administrarea fondurilor de pensii presupune multe costuri fixe, iar fuziunea fondurilor reduce aceste cheltuieli, producand economii de scala, potrivit lui Bobocea. „Scaderea cheltuielilor de administrare este evident in beneficiul participantilor, ca si al stabilitatii business-ului si sistemului in general. Toate costurile scad in urma fuziunilor, de la cele obisnuite conducerii oricarui business – de la cladire si salariati pana la cheltuieli operationale – pana la cele de administrare”, spune Bobocea.
Bobocea a reamintit ca in Romania, spre deosebire de practica mondiala, cheltuielile specifice de administrare a activelor sunt in sarcina administratorilor, nu a fondurilor, astfel ca fuziunea a doua fonduri si administrarea lor sub un singur acoperis este mai eficienta.
In afara de cele 5 fuziuni dintre fonduri, care se afla in diferite momente de desfasurare, de pe piata de pensii private obligatorii au mai iesit alte 4 fonduri la inceputul anului trecut, inainte de startul colectarii contributiilor: Marfin, MKB Romexterra, Zepter si AG2R (la administratorul caruia a detinut o participatie si confederatia sindicala Cartel Alfa).
Impreuna, aceste 4 fonduri adunasera in campania initiala de aderare un numar de circa 5.000 de clienti, numar insuficient pentru derularea administrarii fondurilor, motiv pentru care acestea au solicitat CSSPP retragerea autorizatiei de functionare, iar cei 5.000 de participanti au fost atunci redistribuiti in mod egal intre cele 14 fonduri ramase pe piata, printr-o procedura pusa la punct de Comisie si CNPAS.