-
Șeful celei mai mari bănci din Europa demisionează
-
Două dintre cele mai mari bănci din Spania, aproape să se unească
-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
-
Angajații băncilor vor avea propriul salariu minim: va începe de la 4.100 de lei
-
ROCA Investments a ajuns la o valoare de piață de 81,64 milioane euro
De ce nu se vand pensiile facultative asa cum se spera?
Pe langa problemele legate de mentalitate si lipsa viziunii pe termen lung, mai exista si alte impedimente care ingreuneaza dezvoltarea Pilonului III al pensiilor private facultative.
“Piata creste, dar nu atat de repede pe cat am planificat acum cativa ani, din cauza faptului ca asa cum este facuta legea pensiilor facultative, procesul de vanzare este strans legat de angajator. Angajatorul chiar daca nu contribuie si nu ofera un plan de pensii facultative angajatilor avea obligatia legala sa administreze plata, sa opreasca din salariul participantului si sa trimita catre administratorul de pensii contributia”, spune Coman.
De curand insa, legea pensiilor facultative a fost modificata, permitand in noua versiune si angajatilor sa vireze banii catre fondul de pensii.
La aceasta data, desi legea spune ca angajatorul nu mai este obligat sa faca plata contributiei, pentru ca angajatul sa beneficieze de deductibilitate, tot angajatorul trebuie sa-i deduca lunar din baza impozabila aceasta contributie la Pilonul III (400 euro pe an, adica aproximativ 100 de lei pe luna) si dupa aceea participantul poate face plata contributiei din venitul net. Aceasta situatie este insa mult prea complicata in opinia Corneliei Coman, care vede doua solutii.
In cazul primei solutii, angajatorul fie isi asuma raspunderea in continuare in procesul de plata catre fondul de pensii facultative si face atat deducere la impozitul pe venit al fondului de pensii facultative si eventual plata, fie, in a doua varianta, angajatorul nu joaca niciun rol si angajatul isi asuma rolul de platitor, dar si imposibilitatea de a-si deduce vreodata contributia la fondul de pensii in limita celor 400 de euro.
“Acestea sunt cele doua variante neprietenoase pentru clientii companiilor de pensii private. Astfel, cum sa te astepti ca piata sa creasca? Apoi se mai pune si problema daca oamenii mai au banii de scos din buzunar pentru a economisi pe termen lung in acest context financiar. Si nu in ultimul rand, probabil ca romanii se gandesc daca pot sustine un plan de economisire pe fondul nesigurantei locului de munca fie si in viitorul apropiat, de aceea amana aderarea la Pilonul III”, adauga Coman.
Ea a adaugat ca problema nesigurantei locului de munca si lipsa banilor care ar putea fi economisiti pe termen lung sunt valabile si pentru pensiile private si pentru asigurarile de viata.
In luna iunie, doar 2.100 de romani si-au facut o pensie facultativa, dintre care 424 au ales cele doua fonduri de pensii facultative administrate de ING Viata. Piata a ajuns la mijlocul anului la 170.000 de participanti si active nete de 140 de milioane de lei. Primele fonduri de pensii facultative au inceput sa functioneze in luna mai 2007, astfel ca piata a aniversat de curand doi ani de activitate.
“Piata creste, dar nu atat de repede pe cat am planificat acum cativa ani, din cauza faptului ca asa cum este facuta legea pensiilor facultative, procesul de vanzare este strans legat de angajator. Angajatorul chiar daca nu contribuie si nu ofera un plan de pensii facultative angajatilor avea obligatia legala sa administreze plata, sa opreasca din salariul participantului si sa trimita catre administratorul de pensii contributia”, spune Coman.
De curand insa, legea pensiilor facultative a fost modificata, permitand in noua versiune si angajatilor sa vireze banii catre fondul de pensii.
La aceasta data, desi legea spune ca angajatorul nu mai este obligat sa faca plata contributiei, pentru ca angajatul sa beneficieze de deductibilitate, tot angajatorul trebuie sa-i deduca lunar din baza impozabila aceasta contributie la Pilonul III (400 euro pe an, adica aproximativ 100 de lei pe luna) si dupa aceea participantul poate face plata contributiei din venitul net. Aceasta situatie este insa mult prea complicata in opinia Corneliei Coman, care vede doua solutii.
In cazul primei solutii, angajatorul fie isi asuma raspunderea in continuare in procesul de plata catre fondul de pensii facultative si face atat deducere la impozitul pe venit al fondului de pensii facultative si eventual plata, fie, in a doua varianta, angajatorul nu joaca niciun rol si angajatul isi asuma rolul de platitor, dar si imposibilitatea de a-si deduce vreodata contributia la fondul de pensii in limita celor 400 de euro.
“Acestea sunt cele doua variante neprietenoase pentru clientii companiilor de pensii private. Astfel, cum sa te astepti ca piata sa creasca? Apoi se mai pune si problema daca oamenii mai au banii de scos din buzunar pentru a economisi pe termen lung in acest context financiar. Si nu in ultimul rand, probabil ca romanii se gandesc daca pot sustine un plan de economisire pe fondul nesigurantei locului de munca fie si in viitorul apropiat, de aceea amana aderarea la Pilonul III”, adauga Coman.
Ea a adaugat ca problema nesigurantei locului de munca si lipsa banilor care ar putea fi economisiti pe termen lung sunt valabile si pentru pensiile private si pentru asigurarile de viata.
In luna iunie, doar 2.100 de romani si-au facut o pensie facultativa, dintre care 424 au ales cele doua fonduri de pensii facultative administrate de ING Viata. Piata a ajuns la mijlocul anului la 170.000 de participanti si active nete de 140 de milioane de lei. Primele fonduri de pensii facultative au inceput sa functioneze in luna mai 2007, astfel ca piata a aniversat de curand doi ani de activitate.