-
Pleci în Germania la Euro 2024? Sfaturi de la un specialist în turism nemțesc
-
Ce să ții minte atunci când trebuie să îi alegi celui mic ceva de încălțat
-
[FOTO] Cât costă să îți faci vacanța de Paște în Spania sau Portugalia
-
TOP lucruri de făcut în acest weekend. Unde puteți ieși în oraș
-
Bucureștiul și-a tras festival de cafea în urma unei investiții de 200.000 euro
-
FOTO | Cum arată Hotel Cișmigiu și ce așteptări au proprietarii lui în 2024
Reglementarea pietei, esentiala pentru investitori
Reprezentantii institutiilor financiare spun ca, desi se observa un interes in crestere pentru investitiile din acest domeniu, este nevoie de o reglementare a pietei pentru a-i sustine pe cei care aleg aceasta varianta.
“Se observa de la an la an o crestere a intentiei de a investi in obiecte de arta, insa avem nevoie de o piata reglementata pentru a ne implica, precum si o educare in acest sens, inca din gimnaziu”, declara Marijana Vasilescu (foto), deputy head of retail - RBS Romania.
In plus, RBS a fost partenerul Artmark pentru lansarea indexului, Marijana Vasilescu explicand aceasta alaturare prin faptul ca arta este printre temele de interes in randul clientilor Royal Preferred Banking.
“Avem clienti care investesc in arta, iar un instrument ca Indexul Artmark ii poate ajuta cu informatii suplimentare: istoric si analize de randament anual, crestere medie, comparatie intre variatiile cresterilor anuale intre diversi artisti”.
De asemenea, ea spune ca datele colectate de Artmark pentru realizarea indexului arata ca piata este segmentata, 50% colectionari si 50% investitori, iar acest al doilea segment este in crestere constanta, indeosebi incepand cu anii 2000, crestere anuala (a investitorilor) fiind de aprox 5% din piata.
“Piata romaneasca de arta este inca in formare a inceput si acest Index marcheaza o etapa esentiala in parcursul ei, catre reglementare, profesionalizare, transparenta si aliniere la normele deontologice ale celorlalte piete central europene”, completeaza Marijana Vasilescu.
De aceeasi parere este si Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit Tiriac Bank, care considera ca bancile din Romania nu sunt inca dispuse sa sustina investitorii in arta din cauza faptului ca nu exista deocamdata repere, un sistem de referinta coerent sau garantii pe aceasta piata.
Problema reglementarii si a transparentei cu care se confrunta acest domeniu in Romania este adusa in discutie si de catre Florin Pogonaru (foto), presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, care considera ca piata de arta este un mare talcioc la ora actuala, iar problema este cum trecem de la stadiul actual la o piata structurata, care sa dispuna de o infrastructura.
Totodata, el crede ca ceea ce a facut Artmark cu lansarea acestui index este cel mai potrivit pentru ca au inceput de la punctul firesc.
“Astfel, pentru oamenii de afaceri se lanseaza o maniera de a masura investitiile bine facute. Pana la urma, ne place sau nu, investitiile sunt guvernate de un anumit grad de lacomie si lacomia inseamna sa se dea o valoare ordonata obiectului achizitionat, si tocmai acesta este rolul acestui index”, declara Pogonaru.
De asemenea, el crede ca, daca nu s-ar fi inceput cu lansarea acestui instrument si s-ar fi mers pe discutii interminabile pe teme precum existenta expertilor in Romania sau problema falsurilor, se gresea “pentru ca intr-o societate care in intregimea ei seamana uneori cu un talcioc, discutiile erau infinite si nu se ajungea la nicio concluzie”.
“Se pot spune multe despre acest index, mai ales ca cele mai mari cote nu le au artistii care simtim noi ca ar avea valoare, dar acest lucru tine de transparenta societati romanesti. A spune ca nu avem incredere in acest index este ca si cum am spune ca nu avem incredere ca societatea romaneasca in intregul ei va deveni vreodata transparenta. Si daca nu va deveni niciodata transparenta, vom trai pe nisipuri miscatoare, intr-un domeniu in care nu vei sti niciodata daca investitia ta are valoare”, adauga Pogonaru.
In acelasi timp, el spune ca efectele pe termen lung ale acestei lansari depind enorm de felul in care se va transparentiza cumpararea de arta. Asadar, daca vom accepta sa fim transparenti, situatia se va imbunatati pentru ca ii va orienta pe toti cei care au bani si simt emotii in fata unui tablou sa stie sa aproximeze valoarea in bani a acelui lucru.
“Efectul pe termen mediu si lung se va concretiza in cresterea cererii pe piata de arta, ceea ce este esential in acest moment. Vor aparea mai multi oameni carora li se vor da repere pentru a-si asuma curajul sa investeasca”.
In plus, Septimiu Stoica, presedintel Bursei Romane de Marfuri, spune ca piata de arta nu este destul de lichida, activele nu sunt fungibile, iar costurile sunt foarte mari.
“Momentan, lipsesc instrumente de management al riscului, precum Indexul Artmark, sau indici care sa reflecte evolutia pietei. Domeniul trebuie adaptat si trebuie construite produse financiare care sa democratizeze piata”, este de parere Stoica.
“Se observa de la an la an o crestere a intentiei de a investi in obiecte de arta, insa avem nevoie de o piata reglementata pentru a ne implica, precum si o educare in acest sens, inca din gimnaziu”, declara Marijana Vasilescu (foto), deputy head of retail - RBS Romania.
In plus, RBS a fost partenerul Artmark pentru lansarea indexului, Marijana Vasilescu explicand aceasta alaturare prin faptul ca arta este printre temele de interes in randul clientilor Royal Preferred Banking.
“Avem clienti care investesc in arta, iar un instrument ca Indexul Artmark ii poate ajuta cu informatii suplimentare: istoric si analize de randament anual, crestere medie, comparatie intre variatiile cresterilor anuale intre diversi artisti”.
De asemenea, ea spune ca datele colectate de Artmark pentru realizarea indexului arata ca piata este segmentata, 50% colectionari si 50% investitori, iar acest al doilea segment este in crestere constanta, indeosebi incepand cu anii 2000, crestere anuala (a investitorilor) fiind de aprox 5% din piata.
“Piata romaneasca de arta este inca in formare a inceput si acest Index marcheaza o etapa esentiala in parcursul ei, catre reglementare, profesionalizare, transparenta si aliniere la normele deontologice ale celorlalte piete central europene”, completeaza Marijana Vasilescu.
De aceeasi parere este si Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit Tiriac Bank, care considera ca bancile din Romania nu sunt inca dispuse sa sustina investitorii in arta din cauza faptului ca nu exista deocamdata repere, un sistem de referinta coerent sau garantii pe aceasta piata.
Problema reglementarii si a transparentei cu care se confrunta acest domeniu in Romania este adusa in discutie si de catre Florin Pogonaru (foto), presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, care considera ca piata de arta este un mare talcioc la ora actuala, iar problema este cum trecem de la stadiul actual la o piata structurata, care sa dispuna de o infrastructura. Totodata, el crede ca ceea ce a facut Artmark cu lansarea acestui index este cel mai potrivit pentru ca au inceput de la punctul firesc.
“Astfel, pentru oamenii de afaceri se lanseaza o maniera de a masura investitiile bine facute. Pana la urma, ne place sau nu, investitiile sunt guvernate de un anumit grad de lacomie si lacomia inseamna sa se dea o valoare ordonata obiectului achizitionat, si tocmai acesta este rolul acestui index”, declara Pogonaru.
De asemenea, el crede ca, daca nu s-ar fi inceput cu lansarea acestui instrument si s-ar fi mers pe discutii interminabile pe teme precum existenta expertilor in Romania sau problema falsurilor, se gresea “pentru ca intr-o societate care in intregimea ei seamana uneori cu un talcioc, discutiile erau infinite si nu se ajungea la nicio concluzie”.
“Se pot spune multe despre acest index, mai ales ca cele mai mari cote nu le au artistii care simtim noi ca ar avea valoare, dar acest lucru tine de transparenta societati romanesti. A spune ca nu avem incredere in acest index este ca si cum am spune ca nu avem incredere ca societatea romaneasca in intregul ei va deveni vreodata transparenta. Si daca nu va deveni niciodata transparenta, vom trai pe nisipuri miscatoare, intr-un domeniu in care nu vei sti niciodata daca investitia ta are valoare”, adauga Pogonaru.
In acelasi timp, el spune ca efectele pe termen lung ale acestei lansari depind enorm de felul in care se va transparentiza cumpararea de arta. Asadar, daca vom accepta sa fim transparenti, situatia se va imbunatati pentru ca ii va orienta pe toti cei care au bani si simt emotii in fata unui tablou sa stie sa aproximeze valoarea in bani a acelui lucru.
“Efectul pe termen mediu si lung se va concretiza in cresterea cererii pe piata de arta, ceea ce este esential in acest moment. Vor aparea mai multi oameni carora li se vor da repere pentru a-si asuma curajul sa investeasca”.
In plus, Septimiu Stoica, presedintel Bursei Romane de Marfuri, spune ca piata de arta nu este destul de lichida, activele nu sunt fungibile, iar costurile sunt foarte mari.
“Momentan, lipsesc instrumente de management al riscului, precum Indexul Artmark, sau indici care sa reflecte evolutia pietei. Domeniul trebuie adaptat si trebuie construite produse financiare care sa democratizeze piata”, este de parere Stoica.