-
TVR Sport, lansat pe 30 martie. Va transmite Jocurile Olimpice de la Paris
-
După succesul cu Barbie, Margot Robbie pregătește un film după jocul The Sims
-
HBO lansează o nouă aplicație în România și va indroduce reclame
-
Cea mai mare companie din industria muzicală își retrage melodiile de pe TikTok
-
3 lucruri surprinzătoare pe care le poți face cu monday.com
-
Oficial: România nu mai participă la Eurovision
Cresterea taxelor, o strategie de comunicare?
La inceputul saptamanii trecute au aparut in presa, “pe surse”, primele informatii potrivit carora Fondul Monetar International le-ar impune guvernantilor sa mareasca TVA si cota unica cu 6 respectiv 4 puncte procentuale. In lipsa unei confirmari oficiale, liderii de opinie si mediul de business au reactionat vehement, creand scenarii de inrautatire a situatiei economice daca aceste masuri vor fi aplicate. Joi, cand Traian Basescu a anuntat ca nu va avea loc o majorare a taxelor, mesajul sau a reprezentat aproape o usurare pentru multe persoane.
Potrivit lui Cristian Pirvulescu, informatiile despre cresterea taxelor au fost “scapate” intentionat de la Cotroceni, pentru a crea diversiune si a legitima decizia de scadere a salariilor si pensiilor.
“S-a mers pe aceasta logica care a avut un efect de estompare a unei posibile critici publice – ma refer la lideri de opinie, mediul de afaceri, oameni care au avut discursul «bine ca nu s-au marit taxele»”, spune si Alfred Bulai (foto). “A fost o strategie care s-a folosit in toti anii ‘90, provine din comunism. Anuntai o chestie mai dura si se intampla ceva mai putin dur”.
Potrivit Laurei Florea, anuntul presedintelui, facut in mijlocul isteriei cu majorarea taxelor, i-a lasat in offside pe analistii mai mult sau mai putin obiectivi care criticasera aceasta potentiala decizie a guvernului. “Au avut nevoie de un pic de timp in care sa se replieze si sa isi remodeleze discursul”.
Atunci cand a anuntat decizia guvernului, Traian Basescu a pus in oglinda cele doua variante, numindu-le “varianta neincrederii” FMI fata de guvern - cresterea TVA la 24%, cresterea cotei unice si reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 20% si “varianta increderii”, adica scaderea salariilor si a pensiilor.
Chiar daca “incredere” este un termen tare, pus langa “neincredere” este anulat si arata ca, de fapt, singura optiune a guvernantilor era cea pe care au adoptat-o, spune Bulai.
Si Laura Florea considera surprinzatoare terminologia folosita de Traian Basescu. “Ne-am fi asteptat la cuvintele «optimist» si «pesimist». Insa utilizarea cuvantului «optimist», pe langa faptul ca ar fi parut ca fiind o apreciere, un atribut pus de Presedinte acestor masuri, ar fi fost total nepotrivita in contextul reducerii pensiilor, salariilor bugetarilor sau veniturilor asistatilor sociali. Utilizarea cuvintelor incredere / neincredere a eliminat acest risc de interpretare, dar a indus si notiunea de un tert obiectiv (respectiv FMI) care are sau nu are incredere in Romania”.
Potrivit lui Cristian Pirvulescu, informatiile despre cresterea taxelor au fost “scapate” intentionat de la Cotroceni, pentru a crea diversiune si a legitima decizia de scadere a salariilor si pensiilor.
“S-a mers pe aceasta logica care a avut un efect de estompare a unei posibile critici publice – ma refer la lideri de opinie, mediul de afaceri, oameni care au avut discursul «bine ca nu s-au marit taxele»”, spune si Alfred Bulai (foto). “A fost o strategie care s-a folosit in toti anii ‘90, provine din comunism. Anuntai o chestie mai dura si se intampla ceva mai putin dur”.
Potrivit Laurei Florea, anuntul presedintelui, facut in mijlocul isteriei cu majorarea taxelor, i-a lasat in offside pe analistii mai mult sau mai putin obiectivi care criticasera aceasta potentiala decizie a guvernului. “Au avut nevoie de un pic de timp in care sa se replieze si sa isi remodeleze discursul”.
Atunci cand a anuntat decizia guvernului, Traian Basescu a pus in oglinda cele doua variante, numindu-le “varianta neincrederii” FMI fata de guvern - cresterea TVA la 24%, cresterea cotei unice si reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 20% si “varianta increderii”, adica scaderea salariilor si a pensiilor.
Chiar daca “incredere” este un termen tare, pus langa “neincredere” este anulat si arata ca, de fapt, singura optiune a guvernantilor era cea pe care au adoptat-o, spune Bulai.
Si Laura Florea considera surprinzatoare terminologia folosita de Traian Basescu. “Ne-am fi asteptat la cuvintele «optimist» si «pesimist». Insa utilizarea cuvantului «optimist», pe langa faptul ca ar fi parut ca fiind o apreciere, un atribut pus de Presedinte acestor masuri, ar fi fost total nepotrivita in contextul reducerii pensiilor, salariilor bugetarilor sau veniturilor asistatilor sociali. Utilizarea cuvintelor incredere / neincredere a eliminat acest risc de interpretare, dar a indus si notiunea de un tert obiectiv (respectiv FMI) care are sau nu are incredere in Romania”.