-
Educația financiară pentru copii. Când trebuie începută și ce trebuie să învețe
-
Impozitarea soarelui sau a bărbilor: TOP cele mai ciudate taxe din istorie
-
Avertizare BNR: Un Isărescu „clonat” de AI dă sfaturi despre bani românilor
-
Titluri de stat – Ghidul investitorului care vrea să cumpere cu bani CASH
-
TOP sfaturi financiare 2024: Cum să NU rămâi cu buzunarele goale anul acesta
-
Dividende 2024. Acestea sunt companiile așteptate să fie generoase
De ce este nevoie pentru a revitaliza creditarea
In ultimii ani creditarea s-a dezvoltat in conditii prielnice macroeconomice: crestere economica record, minime istorice de somaj, grad maxim de incredere a populatiei, proiectii optimiste pe termen mediu si lung.
In plus, prin ritmul de crestere accelerat, aceasta a alimentat, de multe ori artificial, piata imobiliara investitional-speculativa, consumul si tendinta de supraindatorare pe anumite segmente.
Insa acum vorbim de masuri de stimulare a creditarii in perioada de criza astfel incat sa detensionam mecanismele economice, care vor trebui sa apara in programe unitare de politica monetara si fiscala, pe de o parte, si in politici coerente de risc de la finantatori, pe de alta parte, in opinia Ancai Bidian.
“Altfel, pacientul mai respira acum prin propria vointa, dar daca nu ridicam genunchiul de pe perfuzie s-ar putea sa intre in coma in timp ce noi asteptam sa isi revina”, a explicat Bidian.
Raluca Dobre crede ca la aceasta data nu mai sunt prea multe masuri de luat la nivelul conditiilor de creditare.
“In cazul persoanelor fizice, problema directa tine de criteriile de incadrare pentru clasele de risc, pentru ca mai departe sa determine gradul de indatorare a solicitantului. Insa nu poti cere unei banci sa acorde cu usurinta credite in conditiile in care riscul de neplata este foarte mare din cauza nesigurantei locului de munca (pe fondul disponibilizarilor masive la nivel national)", a spus analistul IpoteciDirect.
In primul rand se simte o acuta lipsa de incredere, atat a clientilor fata de banci, dar mai ales a bancilor vizavi de capacitatea clientilor de a returna la termen imprumuturile solicitate, a observat Liviu Andrei.
Pe de alta parte, “prin decizia BNR de a obliga bancile sa raporteze dobanda la indici de referinta (ROBOR, EURIBOR si LIBOR), clientii au scapat oarecum de teama majorarii ratei oricand doreste banca. In schimb, acutizarea crizei economice sporeste gradul de risc pentru persoanele fizice si agentii economici (contractanti direct ai unui imprumut sau doar angajatori)”, a detaliat directorul DBSol Consulting.
Acesta a specificat ca in ceea ce priveste riscul, nu mai este rolul BNR, cum nici lipsa de lichiditati din bancile private nu poate fi rezolvata de banca centrala, chiar daca bancherii insista pentru diminuarea „rezervelor minime obligatorii”.
“Probabil ca daca BNR va mai reduce rezervele minime obligatorii, pe fondul situatiei macroeconomice, dobanzile interbancare vor ramane in continuare la cote ridicate”, a mai spus Dobre. In prezent, rezervele minime obligatorii la lei sunt la 18% si la 40% la pasivele in valuta, valori reconfirmate de consiliul de conducere al BNR in sedinta de la inceputul lunii februarie a.c.
In plus, prin ritmul de crestere accelerat, aceasta a alimentat, de multe ori artificial, piata imobiliara investitional-speculativa, consumul si tendinta de supraindatorare pe anumite segmente.
Insa acum vorbim de masuri de stimulare a creditarii in perioada de criza astfel incat sa detensionam mecanismele economice, care vor trebui sa apara in programe unitare de politica monetara si fiscala, pe de o parte, si in politici coerente de risc de la finantatori, pe de alta parte, in opinia Ancai Bidian.
“Altfel, pacientul mai respira acum prin propria vointa, dar daca nu ridicam genunchiul de pe perfuzie s-ar putea sa intre in coma in timp ce noi asteptam sa isi revina”, a explicat Bidian.
Raluca Dobre crede ca la aceasta data nu mai sunt prea multe masuri de luat la nivelul conditiilor de creditare.
“In cazul persoanelor fizice, problema directa tine de criteriile de incadrare pentru clasele de risc, pentru ca mai departe sa determine gradul de indatorare a solicitantului. Insa nu poti cere unei banci sa acorde cu usurinta credite in conditiile in care riscul de neplata este foarte mare din cauza nesigurantei locului de munca (pe fondul disponibilizarilor masive la nivel national)", a spus analistul IpoteciDirect.
In primul rand se simte o acuta lipsa de incredere, atat a clientilor fata de banci, dar mai ales a bancilor vizavi de capacitatea clientilor de a returna la termen imprumuturile solicitate, a observat Liviu Andrei.
Pe de alta parte, “prin decizia BNR de a obliga bancile sa raporteze dobanda la indici de referinta (ROBOR, EURIBOR si LIBOR), clientii au scapat oarecum de teama majorarii ratei oricand doreste banca. In schimb, acutizarea crizei economice sporeste gradul de risc pentru persoanele fizice si agentii economici (contractanti direct ai unui imprumut sau doar angajatori)”, a detaliat directorul DBSol Consulting.
Acesta a specificat ca in ceea ce priveste riscul, nu mai este rolul BNR, cum nici lipsa de lichiditati din bancile private nu poate fi rezolvata de banca centrala, chiar daca bancherii insista pentru diminuarea „rezervelor minime obligatorii”.
“Probabil ca daca BNR va mai reduce rezervele minime obligatorii, pe fondul situatiei macroeconomice, dobanzile interbancare vor ramane in continuare la cote ridicate”, a mai spus Dobre. In prezent, rezervele minime obligatorii la lei sunt la 18% si la 40% la pasivele in valuta, valori reconfirmate de consiliul de conducere al BNR in sedinta de la inceputul lunii februarie a.c.