-
Operatorul singurului terminal petrolier privat din țară se listează la bursă
-
BVB premiază 15 afaceri 100% românești care ies în evidență pe bursă
-
Vânzările de mașini electrice au încetinit: Exxon depășește Tesla ca valoare
-
Ce efect are asupra banilor atacarea Iranului de către Israel
-
Sumă istorică pentru titlurile de stat Fidelis: ce dobânzi vor primi românii
-
Intră in Liga Investitorilor și combate motivele pentru care nu investești
Va fi imprumutul extern recunoasterea oficiala a instabilitatii economice?
Opiniile despre impactul acestei decizii si semnalele pe care le trage sunt impartite. O parte din specialisti considera imprumutul drept cea mai concludenta dovada a problemelor economiei, in timp ce altii cred ca are un rol de garantare, fiind chiar recomandat.
„Acest imprumut a fost recomandat de multi analisti straini si chiar de persoane importante din administratia centrala. In opinia mea este un imprumut cu rol asiguratoriu, o garantie necesara pentru crearea unei imagini de stabilitate a Romaniei daca potentiala colaborare cu FMI va merge bine si fondurile accesate vor fi gestionate eficient”, crede Silviu Enache.
El considera ca in conditiile in care guvernul va continua implementarea unor masuri anticriza eficiente, bazate pe reducerea cheltuielilor bugetare, stimularea economiei si a investitiilor si tinand seama de discounturile existente in acest moment pe bursa, se poate vorbi de o revenire prudenta a investitorilor pe Bursa.
„Din punctul meu de vedere incheierea unor acorduri de finantare cu organisme internationale, de genul Banca Mondiala, FMI si Comisia Europeana, sunt bine-venite si ar trebui sa compenseze scaderea intrarilor de capital privat”, a declarat Andreea Gheorghe, director departament analiza la Intercapital Invest.
Ea continua ca nu trebuie uitat faptul ca principalele probleme ale economiei romanesti sunt in prezent legate de diminuarea activitatii de creditare (situatie generata de o lipsa de incredere globala in sistemul bancar ce a limitat accesul la finantarea externa si a dus la deprecierea monedei romanesti) si de activitatea mai redusa a investitorilor straini sau, in anumite cazuri, chiar de retragerea acestora (situatie generata de o cresterea a aversiunii fata de risc pentru economiile emergente din Europa de Est).
„Chiar daca ar impovara datoria publica externa, intrarea unor lichiditati in tara ar trebuie sa fie benefica, atat timp cat banii vor fi folositi pentru incurajarea activitatii economice. Un alt beneficiu al acestor finantari poate fi pentru cursul de schimb, in sensul sustinerii acestuia pe termen scurt. Un dezavantaj este insa faptul ca institutiile creditoare ar putea pune conditii stricte de politica fiscala si bugetara Romaniei”, a mai spus analistul-sef al Intercapital Invest.
Catalin Bolohan sustine ca intr-un context financiar global precum cel actual, in care sentimentul pietei si perceptiile decidentilor financiari au dobandit un rol exacerbat, este de bun augur incheierea oricarui aranjament care sa asigure accesul la finantare, chiar daca nevoia de lichiditate nu este stringenta.
„Se asigura insa un tampon de lichiditate care poate fi accesat imediat in situatii de urgenta, fapt care va tempera temerile investitorilor straini cu expuneri in Romania in privinta unor scenarii extreme de evolutie a economiei romanesti. Probabil ca tragerea efectiva a unor sume aferente unui astfel de acord nu este imperioasa intr-un interval foarte scurt, insa pana la finalul acestui an va aparea necesitatea accesarii de catre autoritati a unor resurse externe suplimentare, pentru a contracara problemele induse sectorului privat de restrangerea finantarilor si diminuarea consumului”, a continuat el.
Andrei Ciubotaru puncteaza ideea ca un astfel de acord nu trebuie sa fie ultima solutie, ci trebuie privit ca o solutie de usurare a sarcinii datoriei externe in viitor, odata asumata decizia de a rula un deficit bugetar anul acesta.
„Un acord de finantare stabil, cu o dobanda atasata rezonabila, care include si anumite clauze non-materiale, poate sa elimine o parte din presiunea de devalorizare resimtita de moneda nationala si, ca efect secundar, poate crea un flux de bani catre bursa de valori”, sustine brokerul Vanguard.
Pe de alta parte, Mirela Maxim considera ca incheierea unui acord de imprumut este un semnal prost pentru economie.
„Pe termen scurt este posibila o crestere a bursei odata cu anuntul unui acord. Pe termen lung, cel mai probabil este continuarea scaderilor, in special investitorii nerezindenti vor evita cumpararea de actiuni de pe piata de la Bucuresti”, a mai spus Maxim.
„Acest imprumut a fost recomandat de multi analisti straini si chiar de persoane importante din administratia centrala. In opinia mea este un imprumut cu rol asiguratoriu, o garantie necesara pentru crearea unei imagini de stabilitate a Romaniei daca potentiala colaborare cu FMI va merge bine si fondurile accesate vor fi gestionate eficient”, crede Silviu Enache.
El considera ca in conditiile in care guvernul va continua implementarea unor masuri anticriza eficiente, bazate pe reducerea cheltuielilor bugetare, stimularea economiei si a investitiilor si tinand seama de discounturile existente in acest moment pe bursa, se poate vorbi de o revenire prudenta a investitorilor pe Bursa.
„Din punctul meu de vedere incheierea unor acorduri de finantare cu organisme internationale, de genul Banca Mondiala, FMI si Comisia Europeana, sunt bine-venite si ar trebui sa compenseze scaderea intrarilor de capital privat”, a declarat Andreea Gheorghe, director departament analiza la Intercapital Invest.
Ea continua ca nu trebuie uitat faptul ca principalele probleme ale economiei romanesti sunt in prezent legate de diminuarea activitatii de creditare (situatie generata de o lipsa de incredere globala in sistemul bancar ce a limitat accesul la finantarea externa si a dus la deprecierea monedei romanesti) si de activitatea mai redusa a investitorilor straini sau, in anumite cazuri, chiar de retragerea acestora (situatie generata de o cresterea a aversiunii fata de risc pentru economiile emergente din Europa de Est).
„Chiar daca ar impovara datoria publica externa, intrarea unor lichiditati in tara ar trebuie sa fie benefica, atat timp cat banii vor fi folositi pentru incurajarea activitatii economice. Un alt beneficiu al acestor finantari poate fi pentru cursul de schimb, in sensul sustinerii acestuia pe termen scurt. Un dezavantaj este insa faptul ca institutiile creditoare ar putea pune conditii stricte de politica fiscala si bugetara Romaniei”, a mai spus analistul-sef al Intercapital Invest.
Catalin Bolohan sustine ca intr-un context financiar global precum cel actual, in care sentimentul pietei si perceptiile decidentilor financiari au dobandit un rol exacerbat, este de bun augur incheierea oricarui aranjament care sa asigure accesul la finantare, chiar daca nevoia de lichiditate nu este stringenta.
„Se asigura insa un tampon de lichiditate care poate fi accesat imediat in situatii de urgenta, fapt care va tempera temerile investitorilor straini cu expuneri in Romania in privinta unor scenarii extreme de evolutie a economiei romanesti. Probabil ca tragerea efectiva a unor sume aferente unui astfel de acord nu este imperioasa intr-un interval foarte scurt, insa pana la finalul acestui an va aparea necesitatea accesarii de catre autoritati a unor resurse externe suplimentare, pentru a contracara problemele induse sectorului privat de restrangerea finantarilor si diminuarea consumului”, a continuat el.
Andrei Ciubotaru puncteaza ideea ca un astfel de acord nu trebuie sa fie ultima solutie, ci trebuie privit ca o solutie de usurare a sarcinii datoriei externe in viitor, odata asumata decizia de a rula un deficit bugetar anul acesta.
„Un acord de finantare stabil, cu o dobanda atasata rezonabila, care include si anumite clauze non-materiale, poate sa elimine o parte din presiunea de devalorizare resimtita de moneda nationala si, ca efect secundar, poate crea un flux de bani catre bursa de valori”, sustine brokerul Vanguard.
Pe de alta parte, Mirela Maxim considera ca incheierea unui acord de imprumut este un semnal prost pentru economie.
„Pe termen scurt este posibila o crestere a bursei odata cu anuntul unui acord. Pe termen lung, cel mai probabil este continuarea scaderilor, in special investitorii nerezindenti vor evita cumpararea de actiuni de pe piata de la Bucuresti”, a mai spus Maxim.