-
ROCA Management devine membru al Asociației Administratorilor de Fonduri
-
Oficial ASF: Companiile din R. Moldova vor să se listeze la BVB
-
Operatorul singurului terminal petrolier privat din țară se listează la bursă
-
BVB premiază 15 afaceri 100% româneÈ™ti care ies în evidență pe bursă
-
Vânzările de maÈ™ini electrice au încetinit: Exxon depășeÈ™te Tesla ca valoare
-
Ce efect are asupra banilor atacarea Iranului de către Israel
Delistarile, o problema importanta a pietei
De la inceputul anului, pe piata Rasdaq au fost facute 152.000 de tranzactii, cu o valoarea totala de 472 milioane lei, capitalizarea fiind de 12,3 miliarde lei, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.
Numarul de societati emitente a ajuns aproape de valoarea din 1996, de la infiintare. Astfel, in prezent sunt 1.601 emitenti, fata de 1.561 la debutul pietei, ca urmare a numarului mare de delistari.
In 2009, de la cota Rasdaq au iesit 154 de companii. Totusi, specialistii spun ca acest fenoment este normal si ca sunt foarte multi emitenti care nu isi iau locul in acest context.
“Sectiunea Rasdaq este o relicva din istoria post-comunista a bursei in Romania, a aparut la momentul respectiv ca o necesitate, in viziunea arhitectilor de atunci ai pietei de capital, dar care acum are nevoie de restructurari. Sunt foarte multe companii care nu isi au locul pe o piata bursiera, companii care nu respecta nici macar cerintele minimale de listare, daramite cele de transparenta si comunicare cu actionariatul. Deja au fost cateva delistari masive, in special Agromecuri, tendinta care trebuie sa continue”, a declarat Paul Brendea.
El a mai spus ca este necesar un echilibru intre nevoia actionarilor rezultati in urma programului de privatizare in masa (“cuponarii”) de a avea o piata lichida unde sa-si vanda detinerile si nevoia pietei de a functiona eficient, cu societati care respecta toate regulile pietei de capital.
Mai mult, acest trend ar putea continua, daca nu se va produce o imbunatatire a volumelor de tranzactii.
“Sa nu uitam ca acesti emitenti au ales listarea pe piata de actiuni in speranta ca vor atrage investitori ca o alternativa pentru obtinerea de capital. Daca nu prezinti interes, cu atat mai mult ai un motiv sa te retragi si eventual sa cauti alte optiuni”, explica Snagoveanu.
Astfel, faptul ca titlurile de pe Rasdaq inregistrau nivele foarte reduse la inceputul anului a contribuit la cresterea interesului pentru lansarea de oferte de delistare.
„A fost un moment foarte bun pentru astfel de operatiuni, dat fiind ca oferta se putea realiza la un nivel mult mai mic comparativ cu anii anteriori (ca urmare a sell-off-ului brutal). In masura in care vom asista in trimestrele urmatoare la noi momente de panica la nivelul pietelor internationale de capital, atunci vom observa noi contractii bursiere pe Rasdaq, si, implicit, cresterea interesului de lansare de oferte de delistare”, a mentionat Andrei Radulescu.
Numarul de societati emitente a ajuns aproape de valoarea din 1996, de la infiintare. Astfel, in prezent sunt 1.601 emitenti, fata de 1.561 la debutul pietei, ca urmare a numarului mare de delistari.
In 2009, de la cota Rasdaq au iesit 154 de companii. Totusi, specialistii spun ca acest fenoment este normal si ca sunt foarte multi emitenti care nu isi iau locul in acest context.
“Sectiunea Rasdaq este o relicva din istoria post-comunista a bursei in Romania, a aparut la momentul respectiv ca o necesitate, in viziunea arhitectilor de atunci ai pietei de capital, dar care acum are nevoie de restructurari. Sunt foarte multe companii care nu isi au locul pe o piata bursiera, companii care nu respecta nici macar cerintele minimale de listare, daramite cele de transparenta si comunicare cu actionariatul. Deja au fost cateva delistari masive, in special Agromecuri, tendinta care trebuie sa continue”, a declarat Paul Brendea.
El a mai spus ca este necesar un echilibru intre nevoia actionarilor rezultati in urma programului de privatizare in masa (“cuponarii”) de a avea o piata lichida unde sa-si vanda detinerile si nevoia pietei de a functiona eficient, cu societati care respecta toate regulile pietei de capital.
Mai mult, acest trend ar putea continua, daca nu se va produce o imbunatatire a volumelor de tranzactii.
“Sa nu uitam ca acesti emitenti au ales listarea pe piata de actiuni in speranta ca vor atrage investitori ca o alternativa pentru obtinerea de capital. Daca nu prezinti interes, cu atat mai mult ai un motiv sa te retragi si eventual sa cauti alte optiuni”, explica Snagoveanu.
Astfel, faptul ca titlurile de pe Rasdaq inregistrau nivele foarte reduse la inceputul anului a contribuit la cresterea interesului pentru lansarea de oferte de delistare.
„A fost un moment foarte bun pentru astfel de operatiuni, dat fiind ca oferta se putea realiza la un nivel mult mai mic comparativ cu anii anteriori (ca urmare a sell-off-ului brutal). In masura in care vom asista in trimestrele urmatoare la noi momente de panica la nivelul pietelor internationale de capital, atunci vom observa noi contractii bursiere pe Rasdaq, si, implicit, cresterea interesului de lansare de oferte de delistare”, a mentionat Andrei Radulescu.