-
Apple anunţă răscumpărări de acţiuni de peste 100 mld. dolari
-
ROCA Management devine membru al Asociației Administratorilor de Fonduri
-
ASF: Avem mai mulți români pe platforme de criptomonede decât investitori la BVB
-
Fondatorii One United au vândut 6% din companie: ”Nu facem exit”
-
Fondatorii One United scot la vânzare o parte din companie
-
Titluri de stat Tezaur: Statul vine cu dobânzi neimpozabile de până la 6,85%
Diferente intre cele doua situatii
Cu toate ca asemanarile intre cele doua situatii sunt izbitoare, exista si diferente destul de importante. Astfel, in cazul crizei din 2007-2008, impactul a fost mai puternic pentru ca a luat prin surprindere o mare parte din participantii la pietele financiare.
“A avut efect devastator dar oarecum restrans la nivel social, cel putin in Europa. Neincrederea aparuta in sistemul financiar-bancar a generat criza de lichiditati cu efecte semnificative in retail si mai ales in deficitele bugetare ale statelor”, crede Silviu Enache (foto), director piete de capital la Volskbank.
Pe de alta parte, criza actuala a deficitelor bugetare ca urmare a crizei din 2008 are impact social mult mai mare, este mai vizibila la nivel social, dar pietele financiare sunt mai mature si nu mai reactioneaza asa abrupt.
O alta diferenta este ca, in cazul crizei sistemului financiar-bancar privat, a existat marja de manevra pentru autoritatile monetare si bugetare de pe mapamond, in timp ce in prezent aceasta marja este foarte redusa si s-a apelat tot mai frecvent la ajutorul institutiilor financiare internationale, a explicat Andrei Radulescu.
De asemenea, criza actuala pare a avea un caracter mai putin simetric comparativ cu criza din a doua jumatate a anului 2008. Gradul de integrare a sistemelor financiar-bancare este ridicat, astfel incat o unda de soc la nivelul unui continent se propaga rapid pe mapamond (cazul Lehman Brothers).
In cazul crizei actuale, a finantelor publice, observam o reactie negativa mai puternica la nivelul Europei. Cu alte cuvinte am putea caracteriza cele 2 crize sub forma unui soc simetric (criza financiara din 2007-2008 ce a declansat cea mai severa criza economica de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial) care s-a transformat intr-o criza asimetrica (exemplul statelor din Europa de Sud), a mai spus analistul.
„Printre explicatiile acestei reactii asimetrice: in primul rand putem vorbi de un atac speculativ la sustenabilitatea Zonei Euro. Practic, in ultimele saptamani pietele au speculat impotriva acestei sustenabilitati in forma actuala. Pentru tarile membre paleta de instrumente de politica economica este restransa. Aceste state nu mai au la dispozitie politica monetara si nici cursul de schimb, instrumente importante de ajustare in cazul socurilor economice”, a explucat Radulescu.
“A avut efect devastator dar oarecum restrans la nivel social, cel putin in Europa. Neincrederea aparuta in sistemul financiar-bancar a generat criza de lichiditati cu efecte semnificative in retail si mai ales in deficitele bugetare ale statelor”, crede Silviu Enache (foto), director piete de capital la Volskbank.
Pe de alta parte, criza actuala a deficitelor bugetare ca urmare a crizei din 2008 are impact social mult mai mare, este mai vizibila la nivel social, dar pietele financiare sunt mai mature si nu mai reactioneaza asa abrupt.
O alta diferenta este ca, in cazul crizei sistemului financiar-bancar privat, a existat marja de manevra pentru autoritatile monetare si bugetare de pe mapamond, in timp ce in prezent aceasta marja este foarte redusa si s-a apelat tot mai frecvent la ajutorul institutiilor financiare internationale, a explicat Andrei Radulescu.
De asemenea, criza actuala pare a avea un caracter mai putin simetric comparativ cu criza din a doua jumatate a anului 2008. Gradul de integrare a sistemelor financiar-bancare este ridicat, astfel incat o unda de soc la nivelul unui continent se propaga rapid pe mapamond (cazul Lehman Brothers).
In cazul crizei actuale, a finantelor publice, observam o reactie negativa mai puternica la nivelul Europei. Cu alte cuvinte am putea caracteriza cele 2 crize sub forma unui soc simetric (criza financiara din 2007-2008 ce a declansat cea mai severa criza economica de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial) care s-a transformat intr-o criza asimetrica (exemplul statelor din Europa de Sud), a mai spus analistul.
„Printre explicatiile acestei reactii asimetrice: in primul rand putem vorbi de un atac speculativ la sustenabilitatea Zonei Euro. Practic, in ultimele saptamani pietele au speculat impotriva acestei sustenabilitati in forma actuala. Pentru tarile membre paleta de instrumente de politica economica este restransa. Aceste state nu mai au la dispozitie politica monetara si nici cursul de schimb, instrumente importante de ajustare in cazul socurilor economice”, a explucat Radulescu.