-
ROCA Management devine membru al Asociației Administratorilor de Fonduri
-
Oficial ASF: Companiile din R. Moldova vor să se listeze la BVB
-
Operatorul singurului terminal petrolier privat din țară se listează la bursă
-
BVB premiază 15 afaceri 100% românești care ies în evidență pe bursă
-
Vânzările de mașini electrice au încetinit: Exxon depășește Tesla ca valoare
-
Ce efect are asupra banilor atacarea Iranului de către Israel
Dupa prabusirile din sistemul financiar, urmeaza falimentele unor state?
Dupa criza creditelor din 2007-2008, se pare ca acum amenintarile vin dinspre zona bugetara ale statelor cu probleme. Legat de posibilitatea de a vedea intrari in default ale unor tari, specialisti consultati de Wall-Street sunt optimisti: este un scenariu greu de acceptat.
„Nu merg pe ideea unor default-uri la nivelul unor tari din Europa, o astfel de situatie nefiind acceptata la nivelul Uniunii Europene si generand efecte imprevizibile la nivel global. Masurile de austeritate impuse de multe state europene au ca obiectiv principal tocmai evitarea un astfel de scenariu si ele vor fi dublate de programe comune UE-FMI de sustinere financiara a statelor care intampina probleme pe termen scurt, cum a fost cazul Greciei”, sustine Gabriel Aldea.
Nici reprezentantul Prime Transaction nu crede in nicio varianta care include falimentul vreunui stat european.
“Se vor face eforturi disperate pentru rescadentarea datoriilor, dar nu cred ca vor apela la default. Ceea ce putem vedea este o inrautatire continua a situatiei datoriilor si deficitelor, iar in lipsa perspectivei unei cresteri economice investitorii vor provoca noi scaderi bursiere”, explica el.
Insa este din ce in ce mai sigur, economia regiunii se mentine intr-o situatie dificila, chiar daca a iesit din cea mai severa recesiune de la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
„Cu alte cuvinte, va fi foarte greu de conciliat obiectivul de consolidare bugetara pe termen mediu (imperativ inclusiv pentru respectarea obiectivelor platformei Europa 2020) cu flexibilitatea pe termen scurt (necesara pentru evitarea contractiei economice)”, considera Andrei Radulescu (foto).
Prin urmare, analistul crede ca aceasta criza a finantelor publice din Europa (in principal) si la nivelul statelor dezvoltate (in general) nu va putea fi rezolvata pe termen scurt. De fapt, o criza a finantelor publice poate fi comparata cu o stare de cancer la nivelul unui organism. Atata vreme cat nu se va realiza procesul de ajustare bugetara nu vor exista premise favorabile pentru restabilirea increderii.
Radulescu nu exclude varianta ca unul sau mai multe state sa se confrunte cu spectrul intrarii in imposibilitate de plata. „De fapt, in cazul Greciei, cred ca putem vorbi despre o situatie de faliment implicit, mai ales daca observam dimensiunea pachetului de sustinere (aproximativ 46% din PIB-ul grec in 2009)”, a explicat el.
Mai mult, unda de soc a finantelor publice s-ar putea repercuta ulterior mai agresiv in Marea Britanie si de ce nu in Statele Unite.
Astfel, incertitudinea este cuvantul de ordine pentru evolutia pietelor financiare internationale in perioada urmatoare. Mai ales ca economia mondiala se afla intr-un proces (fragil) de relansare graduala la momentul socului din sfera finantelor publice.
„Criza finantelor publice va determina declinul indicatorilor de sentiment si implicit a climatului macroeconomic. In acest context, vom asista la o evolutie nefavorabila a cererii din sectorul privat. Astfel, indicatorii macroeconomici se vor deteriora, cu impact negativ pentru evolutia pietelor de capital”, a mai spus Radulescu.
„Nu merg pe ideea unor default-uri la nivelul unor tari din Europa, o astfel de situatie nefiind acceptata la nivelul Uniunii Europene si generand efecte imprevizibile la nivel global. Masurile de austeritate impuse de multe state europene au ca obiectiv principal tocmai evitarea un astfel de scenariu si ele vor fi dublate de programe comune UE-FMI de sustinere financiara a statelor care intampina probleme pe termen scurt, cum a fost cazul Greciei”, sustine Gabriel Aldea.
Nici reprezentantul Prime Transaction nu crede in nicio varianta care include falimentul vreunui stat european.
“Se vor face eforturi disperate pentru rescadentarea datoriilor, dar nu cred ca vor apela la default. Ceea ce putem vedea este o inrautatire continua a situatiei datoriilor si deficitelor, iar in lipsa perspectivei unei cresteri economice investitorii vor provoca noi scaderi bursiere”, explica el.
Insa este din ce in ce mai sigur, economia regiunii se mentine intr-o situatie dificila, chiar daca a iesit din cea mai severa recesiune de la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
„Cu alte cuvinte, va fi foarte greu de conciliat obiectivul de consolidare bugetara pe termen mediu (imperativ inclusiv pentru respectarea obiectivelor platformei Europa 2020) cu flexibilitatea pe termen scurt (necesara pentru evitarea contractiei economice)”, considera Andrei Radulescu (foto).
Prin urmare, analistul crede ca aceasta criza a finantelor publice din Europa (in principal) si la nivelul statelor dezvoltate (in general) nu va putea fi rezolvata pe termen scurt. De fapt, o criza a finantelor publice poate fi comparata cu o stare de cancer la nivelul unui organism. Atata vreme cat nu se va realiza procesul de ajustare bugetara nu vor exista premise favorabile pentru restabilirea increderii.
Radulescu nu exclude varianta ca unul sau mai multe state sa se confrunte cu spectrul intrarii in imposibilitate de plata. „De fapt, in cazul Greciei, cred ca putem vorbi despre o situatie de faliment implicit, mai ales daca observam dimensiunea pachetului de sustinere (aproximativ 46% din PIB-ul grec in 2009)”, a explicat el.
Mai mult, unda de soc a finantelor publice s-ar putea repercuta ulterior mai agresiv in Marea Britanie si de ce nu in Statele Unite.
Astfel, incertitudinea este cuvantul de ordine pentru evolutia pietelor financiare internationale in perioada urmatoare. Mai ales ca economia mondiala se afla intr-un proces (fragil) de relansare graduala la momentul socului din sfera finantelor publice.
„Criza finantelor publice va determina declinul indicatorilor de sentiment si implicit a climatului macroeconomic. In acest context, vom asista la o evolutie nefavorabila a cererii din sectorul privat. Astfel, indicatorii macroeconomici se vor deteriora, cu impact negativ pentru evolutia pietelor de capital”, a mai spus Radulescu.