-
ROCA Management devine membru al Asociației Administratorilor de Fonduri
-
Oficial ASF: Companiile din R. Moldova vor să se listeze la BVB
-
Operatorul singurului terminal petrolier privat din țară se listează la bursă
-
BVB premiază 15 afaceri 100% românești care ies în evidență pe bursă
-
Vânzările de mașini electrice au încetinit: Exxon depășește Tesla ca valoare
-
Ce efect are asupra banilor atacarea Iranului de către Israel
Bursa de Valori Bucuresti - Primele amintiri
Personalul Centrului de Proiectare si Implementare a Pietei de Capital din BNR pregatise, cu asistenta canadiana, proiectul reglementarilor BVB si fusese pregatit sa administreze si sa utilizeze primul soft de bursa, dezvoltat de o firma canadiana, isi aminteste Adriana Tanasoiu, membru in acest departament la acea vreme si responsabila cu implementarea softului de bursa.
“Dupa infiintarea BVB, proiectul reglementarilor dezvoltate cu asistenta canadiana a fost revizuit, operandu-se schimbari importante asupra mecanismului de tranzactionare, in sensul inlocuirii modelului de licitatie la pret unic (acumulare de ordine pe percursul sedintei de tranzactionare si executarea tuturor tranzactiilor la un pret zilnic unic) cu cel de piata continua (realizarea de tranzactii pe durata intregii sedinte de tranzactionare)”, povesteste Tanasoiu, care in 1995 s-a transferat la Bursa, ca Director Operatiuni Bursiere si ulterior director adjunct al Bursei timp de 10 ani.
Din noiembrie 2006 este directorul general al Depozitarului Central, dupa ce a avut o contributie importanta in procesul de infiintare si autorizare a acestei institutii.
Bursa a functionat la parterul Bancii Nationale din 1995 pana in 2002, desi initial trebuie sa fie o solutie provizorie. Farmache isi aminteste ca bursa a demarat cu un imprumut de 1 miliard de lei de la stat plus dotarile necesare oferite de BNR ce trebuiau rambursate.
Presedintele BVB povesteste de primul calculator al Bursei de Valori Bucuresti, un IBM F35, “o masinarie imensa, care avea memorie mult mai mica decat cea a unui Iphone din zilele noastre”. Mai mult, una din partitii era folosita si de IT-ul Bancii Nationale.
In vara anului 1995, efortul cel mai mare a fost depus pentru atragerea de companii, majoritatea companii foste de stat, care se incadrau in criterii.
“In atragerea acelor companii, domnul Petru Prunea a avut o contributie importanta. Iar acei directori au dat dovada de curaj, pentru ca, sa fim sinceri, nu stiau mare lucru despre bursa. Erau foarte reticenti, imi amintesc ca priveau cu foarte mare curiozitate necesitatea de a raporta bilanturile trimestriale, comparandu-ne cu fostul comitet de stat din regimul comunist”, povesteste Stere Farmache.
Primul “crah” al bursei de Valori Bucuresti a fost tot in 1996. Din cauza neraportarii la timp a situatiilor financiare au fost suspendat 11 companii din cele 13 cotate la acel moment. “Am atras multe comentarii din partea emitentilor, dar si din partea presei, care scria atunci despre primul crah al bursei”, a mai explicat seful BVB.
La acel moment, volumele de tranzactionare erau mici si nivelul de cultura bursiera era foarte scazut. Intre timp, oamenii au inceput sa inteleaga si si-au pus la punct persoane specializate pe zona bursiera, atat in companii, cat si in presa.
Adrian Simionescu isi aminteste ca s-au depus eforturi mari. “Nu a fost usor sa infiintezi o piata financiara in Romania, dupa 50 de ani de comunism. Chiar si acum, dupa 15 ani, ne dam seama ca sunt foarte multe lucruri de facut si pus la punct. Insa caracteristica acelei perioade a fost entuziasmul tuturor, toate dificultatile si piedicile pareau minore si exista o foarte mare unitate. Conlucram foarte bine cu institutiile de reglementare, de implementare si chiar cu legislativul”, a povestit managerul Vienna Investment Trust.
Pana la un punct, unde a existat o mica neintegere si politicul a intervenit in viata reglementatorului, desi era gandita ca o piata de specialisti si cu specialisti, in care politicienii nu aveau ce cauta.
“Neintelegerea a plecat de la o confuzie a sefului Senatului de atunci, domnul Ovidiu Gherman, care vazand legea valorilor mobiliare a inteles ca e ‹‹ceva legat de case›› si a decis numirea politica a comisarilor CNVM. De atunci, piata a suferit foarte mult, pentru ca oamenii politici de la comisie nu aveau cunostinte despre piata de capital. Am suferit din cauza mentinerii influentei politice in conducerea CNVM, multe intarzieri, lucruri facute pe dos, din cauza faptului ca nu erau specialisti”, a mai spus Simionescu.
“Dupa infiintarea BVB, proiectul reglementarilor dezvoltate cu asistenta canadiana a fost revizuit, operandu-se schimbari importante asupra mecanismului de tranzactionare, in sensul inlocuirii modelului de licitatie la pret unic (acumulare de ordine pe percursul sedintei de tranzactionare si executarea tuturor tranzactiilor la un pret zilnic unic) cu cel de piata continua (realizarea de tranzactii pe durata intregii sedinte de tranzactionare)”, povesteste Tanasoiu, care in 1995 s-a transferat la Bursa, ca Director Operatiuni Bursiere si ulterior director adjunct al Bursei timp de 10 ani.
Din noiembrie 2006 este directorul general al Depozitarului Central, dupa ce a avut o contributie importanta in procesul de infiintare si autorizare a acestei institutii.
Bursa a functionat la parterul Bancii Nationale din 1995 pana in 2002, desi initial trebuie sa fie o solutie provizorie. Farmache isi aminteste ca bursa a demarat cu un imprumut de 1 miliard de lei de la stat plus dotarile necesare oferite de BNR ce trebuiau rambursate.
Presedintele BVB povesteste de primul calculator al Bursei de Valori Bucuresti, un IBM F35, “o masinarie imensa, care avea memorie mult mai mica decat cea a unui Iphone din zilele noastre”. Mai mult, una din partitii era folosita si de IT-ul Bancii Nationale.
In vara anului 1995, efortul cel mai mare a fost depus pentru atragerea de companii, majoritatea companii foste de stat, care se incadrau in criterii.
“In atragerea acelor companii, domnul Petru Prunea a avut o contributie importanta. Iar acei directori au dat dovada de curaj, pentru ca, sa fim sinceri, nu stiau mare lucru despre bursa. Erau foarte reticenti, imi amintesc ca priveau cu foarte mare curiozitate necesitatea de a raporta bilanturile trimestriale, comparandu-ne cu fostul comitet de stat din regimul comunist”, povesteste Stere Farmache.
Primul “crah” al bursei de Valori Bucuresti a fost tot in 1996. Din cauza neraportarii la timp a situatiilor financiare au fost suspendat 11 companii din cele 13 cotate la acel moment. “Am atras multe comentarii din partea emitentilor, dar si din partea presei, care scria atunci despre primul crah al bursei”, a mai explicat seful BVB.
La acel moment, volumele de tranzactionare erau mici si nivelul de cultura bursiera era foarte scazut. Intre timp, oamenii au inceput sa inteleaga si si-au pus la punct persoane specializate pe zona bursiera, atat in companii, cat si in presa.
Adrian Simionescu isi aminteste ca s-au depus eforturi mari. “Nu a fost usor sa infiintezi o piata financiara in Romania, dupa 50 de ani de comunism. Chiar si acum, dupa 15 ani, ne dam seama ca sunt foarte multe lucruri de facut si pus la punct. Insa caracteristica acelei perioade a fost entuziasmul tuturor, toate dificultatile si piedicile pareau minore si exista o foarte mare unitate. Conlucram foarte bine cu institutiile de reglementare, de implementare si chiar cu legislativul”, a povestit managerul Vienna Investment Trust.
Pana la un punct, unde a existat o mica neintegere si politicul a intervenit in viata reglementatorului, desi era gandita ca o piata de specialisti si cu specialisti, in care politicienii nu aveau ce cauta.
“Neintelegerea a plecat de la o confuzie a sefului Senatului de atunci, domnul Ovidiu Gherman, care vazand legea valorilor mobiliare a inteles ca e ‹‹ceva legat de case›› si a decis numirea politica a comisarilor CNVM. De atunci, piata a suferit foarte mult, pentru ca oamenii politici de la comisie nu aveau cunostinte despre piata de capital. Am suferit din cauza mentinerii influentei politice in conducerea CNVM, multe intarzieri, lucruri facute pe dos, din cauza faptului ca nu erau specialisti”, a mai spus Simionescu.