-
Operatorul singurului terminal petrolier privat din țară se listează la bursă
-
BVB premiază 15 afaceri 100% românești care ies în evidență pe bursă
-
Vânzările de mașini electrice au încetinit: Exxon depășește Tesla ca valoare
-
Ce efect are asupra banilor atacarea Iranului de către Israel
-
Sumă istorică pentru titlurile de stat Fidelis: ce dobânzi vor primi românii
-
Intră in Liga Investitorilor și combate motivele pentru care nu investești
Poveste de criza: Cand telefonul devine cel mai mare dusman al brokerului
Momentele din toamna-iarna lui 2008, cu scaderile dramatice de la BVB si caderea de pe marile piete globale au adus dramatismul lor pentru oricine, oricat de pregatit ar fi fost.
“Primavara – vara lui 2007 a fost primul moment in care clientii mei auzeau de la mine recomandarea sa vanda tot”, povesteste Adi Lupsan.
Chiar daca avalansa din 2008 i-a gasit cu foarte putin pozitii pe actiuni, impactul tot a fost major.
“Sa vezi cum suna telefonul la 12 noaptea de la clienti cu care ai o relatie foarte veche si care nu inteleg ce se intampla, nu e usor. Aici intervine factorul psihologic: intri in jocul clientului sau incerci sa fii contrabalansul lui?”, explica directorul adjunct al Intercapital, responsabil cu clientii institutionali.
Prima tentatie si cea mai simpla cale ar fi sa i te alaturi in acea panica, sa ii spui ca nici tu nu stii ce urmeaza, ce va fi. Varianta a doua ar fi sa ii explici ca sunt evenimente speciale, istorice, dar normale in ciclicitatea economiei si a Bursei, care vor trece la un moment dat.
“Chiar daca eu am ales a doua varianta, nu mi-a fost foarte usor. Pentru ca nu credeam nici eu in ce spuneam, incercam doar sa transmit un mesaj uman catre partea cealalta. Oricat de puternic si de bine pregatit ai fi, nu ai cum sa nu treci prin momente dificile”, a mai spus Lupsan.
Cel mai dramatic moment pe care l-a trait in aceasta criza s-a intamplat putin mai devreme de prabusirea Lehman Brothers, in primavara lui 2007. Au fost doua sedinte cu scaderi majore pe bursele americane iar cele din Asia erau sub efectele unui seism puternic. La acel moment, Adi Lupsan si-a sunat din clienti, recomandandu-le sa vanda. Unii au vandut, altii nu.
Dar dupa un timp, pietele au revenit pe cresteri, au ajuns chiar la maxime absolute in vara lui 2007.
“Mi-e greu sa explic ce sentiment am avut eu atunci. Nu mai zic de reactia clientilor mei, care vandusera si pietele erau pe maxime. Acesta a fost un esec pentru mine, ca broker”, a mai spus Lupsan.
Si cum esecul este parte din asumarea riscului iar provocarea este cea mai interesanta continuare, toamna lui 2007 a adus alte semnare de scadere a pietelor. Dilema era daca sa mai sune sau nu clienti. Aceiasi carora evolutia bursei infirmase recomandarile anterioare.
“Provocarea cea mai mare a fost ca dupa esec sa decid daca sa imi asum din nou riscul. Si am avut nebunia sa ii sun din nou. Din pacate, au fost cativa care nu mi-au mai acordat credibilitate. Dar confirmarea evolutiilor mi-a creat un confort si satisfactia cea mai mare este ca, intr-un fel sau altul, am ajutat ca oamenii sa nu piarda multi bani”, povesteste brokerul.
“Primavara – vara lui 2007 a fost primul moment in care clientii mei auzeau de la mine recomandarea sa vanda tot”, povesteste Adi Lupsan.
Chiar daca avalansa din 2008 i-a gasit cu foarte putin pozitii pe actiuni, impactul tot a fost major.
“Sa vezi cum suna telefonul la 12 noaptea de la clienti cu care ai o relatie foarte veche si care nu inteleg ce se intampla, nu e usor. Aici intervine factorul psihologic: intri in jocul clientului sau incerci sa fii contrabalansul lui?”, explica directorul adjunct al Intercapital, responsabil cu clientii institutionali.
Prima tentatie si cea mai simpla cale ar fi sa i te alaturi in acea panica, sa ii spui ca nici tu nu stii ce urmeaza, ce va fi. Varianta a doua ar fi sa ii explici ca sunt evenimente speciale, istorice, dar normale in ciclicitatea economiei si a Bursei, care vor trece la un moment dat.
“Chiar daca eu am ales a doua varianta, nu mi-a fost foarte usor. Pentru ca nu credeam nici eu in ce spuneam, incercam doar sa transmit un mesaj uman catre partea cealalta. Oricat de puternic si de bine pregatit ai fi, nu ai cum sa nu treci prin momente dificile”, a mai spus Lupsan.
Cel mai dramatic moment pe care l-a trait in aceasta criza s-a intamplat putin mai devreme de prabusirea Lehman Brothers, in primavara lui 2007. Au fost doua sedinte cu scaderi majore pe bursele americane iar cele din Asia erau sub efectele unui seism puternic. La acel moment, Adi Lupsan si-a sunat din clienti, recomandandu-le sa vanda. Unii au vandut, altii nu.
Dar dupa un timp, pietele au revenit pe cresteri, au ajuns chiar la maxime absolute in vara lui 2007.
“Mi-e greu sa explic ce sentiment am avut eu atunci. Nu mai zic de reactia clientilor mei, care vandusera si pietele erau pe maxime. Acesta a fost un esec pentru mine, ca broker”, a mai spus Lupsan.
Si cum esecul este parte din asumarea riscului iar provocarea este cea mai interesanta continuare, toamna lui 2007 a adus alte semnare de scadere a pietelor. Dilema era daca sa mai sune sau nu clienti. Aceiasi carora evolutia bursei infirmase recomandarile anterioare.
“Provocarea cea mai mare a fost ca dupa esec sa decid daca sa imi asum din nou riscul. Si am avut nebunia sa ii sun din nou. Din pacate, au fost cativa care nu mi-au mai acordat credibilitate. Dar confirmarea evolutiilor mi-a creat un confort si satisfactia cea mai mare este ca, intr-un fel sau altul, am ajutat ca oamenii sa nu piarda multi bani”, povesteste brokerul.