-
Operatorul singurului terminal petrolier privat din țară se listează la bursă
-
BVB premiază 15 afaceri 100% românești care ies în evidență pe bursă
-
Vânzările de mașini electrice au încetinit: Exxon depășește Tesla ca valoare
-
Ce efect are asupra banilor atacarea Iranului de către Israel
-
Sumă istorică pentru titlurile de stat Fidelis: ce dobânzi vor primi românii
-
Intră in Liga Investitorilor și combate motivele pentru care nu investești
Studiu de caz: Portofoliu de 10.000 de euro. Despre diversificare
In ciclul economic de crestere, strategia diversificarii functioneaza extrem de bine. Riscul de emitent este diluat, iar portofoliul capteaza foarte bine partea de apreciere. Pe ciclul economic de recesiune insa, strategia diversificarii nu va da roade niciodata, explica Andrei Ciubotaru (foto).
„Pentru ca preturile activelor financiare nu mai raspund la stimuli proprii specifici, ci intreaga paleta de instrumente financiare incepe un dans sincronizat care mai raspunde doar la stimuli de ordin macro-economic”, a spus brokerul Tradeville.
Insa, pana la diversificare, brokerul trebuie sa stie ce anume doreste un client.
Daca isi doreste mai mult speculatii, diversificarea este poate mai putin importanta deoarece el va face intrari si iesiri din actionariatul companiilor in functie de evenimentele pe termen scurt.
“Incercand sa profite de aceste evenimente cu cat mai multi bani posibili, criteriul diversificarii va fi mai putin important, mai mult accent se va pune pe inteligenta plasamentului”, a explicat Mihai Chisu, broker la IFB Fiwest.
Daca vorbim despre un client orientat mai mult spre partea de investitie efectiva in viitorul unor companii, atunci criteriile care stau la baza diversificarii se aplica si portofoliilor de 10 de mii de euro , cat si celor de 100.000 de euro sau mai mult.
“Diversificarea se poate face alegand in functie de conjunctura macro-economica, sectoare economice, profile de companii, apetit fata de risc, capitalizare bursiera etc. In mod clasic investitorii ar trebui sa isi plaseze banii pentru termene medii-lungi in special in blue-chips-uri aproximativ 70%, small-cap cu perspective: 30%. Dintre blue-chip-uri este de dorit sa aleaga in functie de perioada macro-economica si perspectivele acesteia : mai mult domenii defensive (sectorul utilitatilor) in perioada bearish si mai putin financiar si industrial, si sa adopte o participatie mai mare a acestora din urma in perioada bullish. Diversificarea pe sectoare de productie este utila in procesul de distribuire a riscului, in cazul ambelor categorii de companii, repsectiv blue-chips si small-cap”, a mai spus Chisu.
O alta varianta foarte des intalnita in diversificarea unui portofoliu este cea care urmareste componenta indicelui BET spre exemplu intr-o proportie de 50% din 10.000 de euro, 25 % in SIF-uri, iar restul in companii ce nu sunt incluse in acest indice, dar companii care sunt valoroase, dar poate mai putin lichide.
“Bineinteles ca aceste proportii trebuie modificate in functie de perioada prin care trece piata de capital, o atitudine pasiva nefiind de dorit pentru ca ar putea rata multe oportunitati pe termen mediu”, sustine brokerul IFB.
„Pentru ca preturile activelor financiare nu mai raspund la stimuli proprii specifici, ci intreaga paleta de instrumente financiare incepe un dans sincronizat care mai raspunde doar la stimuli de ordin macro-economic”, a spus brokerul Tradeville.
Insa, pana la diversificare, brokerul trebuie sa stie ce anume doreste un client.
Daca isi doreste mai mult speculatii, diversificarea este poate mai putin importanta deoarece el va face intrari si iesiri din actionariatul companiilor in functie de evenimentele pe termen scurt.
“Incercand sa profite de aceste evenimente cu cat mai multi bani posibili, criteriul diversificarii va fi mai putin important, mai mult accent se va pune pe inteligenta plasamentului”, a explicat Mihai Chisu, broker la IFB Fiwest.
Daca vorbim despre un client orientat mai mult spre partea de investitie efectiva in viitorul unor companii, atunci criteriile care stau la baza diversificarii se aplica si portofoliilor de 10 de mii de euro , cat si celor de 100.000 de euro sau mai mult.
“Diversificarea se poate face alegand in functie de conjunctura macro-economica, sectoare economice, profile de companii, apetit fata de risc, capitalizare bursiera etc. In mod clasic investitorii ar trebui sa isi plaseze banii pentru termene medii-lungi in special in blue-chips-uri aproximativ 70%, small-cap cu perspective: 30%. Dintre blue-chip-uri este de dorit sa aleaga in functie de perioada macro-economica si perspectivele acesteia : mai mult domenii defensive (sectorul utilitatilor) in perioada bearish si mai putin financiar si industrial, si sa adopte o participatie mai mare a acestora din urma in perioada bullish. Diversificarea pe sectoare de productie este utila in procesul de distribuire a riscului, in cazul ambelor categorii de companii, repsectiv blue-chips si small-cap”, a mai spus Chisu.
O alta varianta foarte des intalnita in diversificarea unui portofoliu este cea care urmareste componenta indicelui BET spre exemplu intr-o proportie de 50% din 10.000 de euro, 25 % in SIF-uri, iar restul in companii ce nu sunt incluse in acest indice, dar companii care sunt valoroase, dar poate mai putin lichide.
“Bineinteles ca aceste proportii trebuie modificate in functie de perioada prin care trece piata de capital, o atitudine pasiva nefiind de dorit pentru ca ar putea rata multe oportunitati pe termen mediu”, sustine brokerul IFB.