56 de miliarde euro: aceasta este suma totală netă primită de România de la Uniunea Europeană din momentul aderării (1 ianuarie 2007) şi până la jumătatea lui 2023, conform Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. De asemenea, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a primit până acum 6,35 miliarde de euro prin cele două componente de asistenţă financiară rambursabilă şi nerambursabilă.

Acești bani au fost folosiți de țara noastră pentru a prinde din urmă țările europene, dar acest lucru s-ar putea schimba. În primul rând, România nu mai este considerată o țară săracă de către UE: șase țări, inclusiv Grecia și Ungaria, se poziționează sub România la PIB per capita. Conform europarlamentarului Dragoș Pîslaru, România trebuie să înceapă să contribuie activ la dezvoltarea Europei, intrând în rândul țărilor cu rol de decizie la nivelul UE.

„În condițiile în care ar adera țările din Balcani, dar mai ales Ucraina (n.red: la UE), avem nevoie de resurse pentru a repara țara aflată în război sau pentru a ridica de jos țările mai sărace. Discutăm de o trecere a României de la stat asistat la unul care contribuie: să trecem de la momentul în care primește bani să se dezvolte, la momentul în care, împreună cu celelalte state membre, lucrează la cum va arăta UE”, a declarat Dragoș Pîslaru pentru wall-street.ro.

Politicul și discursul în care suntem „sclavii” sau „iobagii” Europei. Pîslaru: Respectul nu se cere, respectul se câștigă prin modul în care contribui la construcția Europei

Discursul naționalist precum că românii sunt sclavii Europei a fost în glasul multor politicieni, începând din epoca Dragnea, dar adoptat ulterior de Marcel Ciolacu sau George Simion. Această exprimare s-a născut din faptul că țara noastră încă nu a avut un rol de decizie în ceea ce privește politicile europene. Întrebat despre statutul pe care îl are România în peisajul decizional european, Pîslaru spune că țara noastră trebuie să înceapă să pună „osul la treabă” și să demonstreze că a trecut de nivelul de stat asistat.

Respectul nu se cere, respectul se câștigă prin modul în care contribui la construcția Europei. România nu participă încă la acțiunile de pionierat ale Europei. Se concentrează pe sumele legate de coeziune, ratând alte oportunități.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar

Cu toate că beneficiile pe care ni le-a adus aderarea la UE sunt incontestabile, unii specialiști spun că este nesănătos să ne bazăm doar pe banii de la Bruxelles pe termen lung. Începând din 2027, atunci când termenul pentru PNRR va expira, România va beneficia de mai puțini bani europeni. Dragoș Pîslaru spune că banii pentru coeziune, mai pe românește, banii pe care îi primim ca să fim „în rând cu lumea”, nu sunt singurele surse de venit pe care le putem lua de la Uniunea Europeană. Europarlamentarul amintește și că România dispune de mai mulți bani publici decât de cei dobândiți prin fonduri europene.

„Banii publici ai României sunt mai mulți decât fondurile europene. Există bani în jurul Comisii Europene care nu sunt destinați doar pentru țările care trebuie să prindă Uniunea Europeană din urmă. Astfel, există și fonduri pentru proiecte de anvergură, unde discutăm de miliarde de euro”, explică Pîslaru.

România pierde zilnic 50 de milioane de euro din PNRR fiindcă îi ține la BNR în loc să-i cheltuiască

Conform unui calcul efectuat de europarlamentarul Dragoș Pîslaru, țara noastră pierde în fiecare zi 50 de milioane de euro din banii disponibili în PNRR, datorită modului în care sunt gestionați. Acesta spune că modurile în care sunt administrați acești bani este îgreunat de politicile publice, iar mulți bani sunt blocați sau păstrați la Banca Națională.

„România pierde circa 50 de milioane de euro pe zi din cauza faptul că, în loc să cheltuiască banii primiți, îi ține la BNR. Nu există un alt stat membru care să facă acest lucru. Nu ai motive să îi păstrezi fără să-i folosești. Cea mai importantă reformă este să nu mai privim banii în funcție de proveniență ci pur și simplu să ne gândim la prioritățile naționale. De multe ori folosim prost această oportunitate legată de banii europeni pentru că folosim niște sisteme foarte complicate de implementare. Când discutăm de banii publici naționali, pe aceștia îi gestionăm cu o ineficiență și cu niște cheltuieli complet nejustificate”, explică Dragoș Pîslaru.

România se împrumută la dobânzi foarte ridicate, țara noastră plătind a doua cea mai mare rată din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Ungaria. Motivele pentru care dobânzile sunt atât de ridicate pentru țara noastră vin din cauza inflației ridicate, a datoriei publice și a modului în care restituim banii. Europarlamentarul mizează pe aderarea României la moneda europeană pentru obținerea unor creditări mai sustenabile.

Dacă România ar avea perspectiva de aderare la euro - un lucru crucial- și ne-am duce în direcția respectivă, ne-am putea împrumuta la dobânzi cu adevărat reduse, nu cum se întâmplă acum, am avea oportunitatea de a investi folosind creditele.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar

Sursa foto: Facebook/ Dragoș Pîslaru