Invitatul acestui Podcast a fost expertul ING în riscul sistemelor informatice, Florin Costache (Head of ING regional information risk management center).

“Atunci când au loc diferite evenimente majore la nivel global, catastrofe naturale, evenimente sportive, sau simpla apropiere a unor sărbători, atacurile cibernetice se intensifică. Asta se întâmplă pentru pentru că oamenii sunt mai mult online, vor să doneze mai mult diferitelor instituții, sau vor să obțină mai multe informații despre acel eveniment”, explică Florin Costache.

În contextul stării de urgență provocată de pandemia cu noul coronavirus (Sars-Cov-2), oamenii din spatele atacurilor cibernetice au mai mult timp și mai multe ținte pe care le pot compromite, având în vedere că petrecem o perioadă semnificativ mai mare pe internet.

“Creșterea atacurilor vine ca o consecință a acestui lucru. De exemplu, weekend-ul trecut, pe serverele noastre de e-mail au ajuns de 10 ori mai multe mesaje nesolicitate față de media de până acum. Vorbim de un tip de e-mail pe care probabil l-au primit și alți utilizatori din România: un tip de mail de șantaj prin care este cerută o recompensă în bani”, menționează expertul ING în securitate informatică.

Un alt tip de înșelorie care circulă în această perioadă are loc prin aplicația de mesagerie WhatsApp.

“Sunt acele înșelătorii cu diferite vouchere ‘oferite’ de retaileri și hipermarketuri, care au circulat pe aplicația WhatsApp. Oamenii erau încurajați să participe la un chestionar online, în ideea că pot câștiga vouchere. Atacatorii abuzau practic de brand-ul acelor retaileri, iar mulți oameni, din păcate, riscau să își piardă datele de pe card sau informațiile personale”, menționează Florin Costache.

Nu în ultimul rând, tentativele de phishing se înmulțesc în această perioadă, chiar dacă acestea reprezintă una dintre cele mai vechi metode de fraudă online.

“Orice utilizator care primește un mail nesolicitat ar trebui să urmărească ce anume i se cere prin intermediul acelui mesaj. De obicei ni se cere să accesăm un link, sau să lansăm o aplicație, sau să introducem niște date confidențiale după accesarea linkului (parole, date de card, etc.) – ca urmare a unei oferte, sau ca urmare a invocării unei stări de urgență apărute (executarea unei plăți urgente, blocare cont, etc.). În această situație, utilizatorul ar trebui să se întrebe de ce i se cer aceste date dacă el nu a făcut nicio activitate pe contul de utilități sau de internet banking?”, spune Florin Costache.

Acesta subliniază că cea mai simplă metodă pentru a ne proteja de tentativele de phishing este să nu accesăm linkuri sau atașamentele trimise în mailuri nesolicitate. De asemenea, un alt element la care utilizatorii trebuie să fie atenți este tonul, sau tipul de discurs folosit în mail – în comparație cu alte mailuri primite anterior de la instituția, sau compania despre care vorbim.

Și Europol, organizația europeană de combatere a criminalității, a emis recent un avertisment cu privire la înmulțirea atacurilor cibernetice în timpul crizei COVID-19. Autoritățile europene insistă ca utilizatorii să nu divulge în niciun fel de date personale sau bancare cum ar fi: parole, coduri de activare, numărul cardului, codul PIN etc. O bancă nu îți va cere niciodată astfel de informații.

Atacatorii s-au grăbit să adapteze binecunoscutele scheme de fraudă pentru a valorifica anxietățile și temerile victimelor pe tot parcursul crizei. Acestea includ diferite tipuri de versiuni adaptate ale schemelor de fraudă prin telefon, escrocherii de aprovizionare și escrocherii de decontaminare. Se preconizează că un număr mare de sisteme de fraudă noi sau adaptate vor apărea în următoarele săptămâni.

Sursa foto: Shutterstock

In lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Val de tentative de fraudă online în timpul pandemiei. Cum ne apărăm?.