Locul in care sunt ei pare sa fie un fel de baraca, o cosntructie usoara si rapida, in tot cazul, simpla, fara etaj, fara arhitectura, strict functionala. Nu cred ca s-a mai facut o renovare la Coin Vert de multa vreme, se vede vechimea si chiar degradarea pe lucruri si pe mobilier, insa e curat si relativ placut, mai ales ca au fete de masa curate.

Muzica a fost interesanta la Coin Vert. Mi s-a parut o muzica de estrada la inceput, apoi mi-am dat seama ca e muzica de Craciun. Si iarasi, la inceput am crezut ca-i in germana, insa nu era. Nu recunoas araba cand o aud vorbita, insa nu m-ar mira sa fi fost asta...

Meniul e cel traditional, nici macar mai extins, cu cateva feluri de mancare pe care nu le mai gasesti la altii, cum e la Piccolo Mondo. E buna mancarea libaneza la Coin Vert, insa mie nu mi s-a parut printre cele mai bune, asa cum mi-au spus niste prieteni libanezi. E drept, m-au avertizat ca s-ar putea sa fie foarte buna doar daca vrea patronul sa fie foarte buna, de pilda daca te socoteste demn de onoarea de a-ti face o mancare dedicata.

Nu am avut aceasta onoare, mai ales ca am avut probleme mari cu chelnerul indolent, care mi-a adus doua din trei feluri altceva decat am cerut, si a mai si insistet foarte obraznic ca asta i-am zis eu. Nici nu stiu de ce nu i-am dat o nota si mai mica la servicii... Si s-a purtat la fel de urat si cu alt client, venit sa ia ceva pentru acasa, client care a plecat furios si cu mana goala.

Review George Butunoiu: Daca...
Citeste si: George Butunoiu: Daca v-ati saturat de restaurante in stil industrial

Oricum, eu nu voi mai merge prea curand la Coin Vert, nu am de ce. Sa se duca cei din zona, sau sa vina sa-si ia la sufertas, asa cum am vazut ca au luat cativa, in cale putine minute cat am stat eu acolo...

Sursa foto: George Butunoiu