Harta proiectelor de retail in 2020: orasele mici, de sub 100.000 locuitori, cele mai interesante pentru dezvoltatori

Potrivit hartii de mai jos, inclusa intr-un raport Colliers Romania si consultat de wall-street.ro, orasele mici, de sub 100.000 de locuitori, precum Medias sau Calarasi, vor inregistra un nivel record al livrarilor noi de retail. Aproape jumatate din suprafata noilor livrari provine doar din trei scheme de retail: noul mall AFI Europe din Brasov, Shopping City Targu Mures, costruit de NEPI Rockcastle si Dambovita Mall, dezvoltat de Prime Kapital si MAS REI. Nu sunt insa excluse intarzieri ale acestor livrari, asa cum s-a intamplat in utlimii ani.

"In general, in orasele medii si mici, de sub 100.000 de locuitori, este foarte putina concurenta si, ca urmare, putine bariere de intrarea pe piata. Erau multe orase care nu dispuneau de un centru comercial modern, iar ceea ce a fost deschis in ultimii ani a constituit cu adevarat o premiera. De exemplu, in Bistrita, au fost deschise chiar doua retail parcuri intr-o perioada relativ scurta de timp, iar acestea au adus brand-uri mari pentru cumparatorii din oras, in contextul in care schemele moderne de retail si brand-urile mari vin la pachet", spune Silviu Pop, head of research, Colliers, contactat de wall-street.ro.

Astfel, "toata aceasta orientare catre orasele medii a deschis calea si catre anumite brand-uri, care inainte nu erau atat de active in aceste zone. Si, surpinzator sau nu, au avut rezultate bune in aceste orase. Este cumva contraintuitiv, deoarece multe orase medii nu sunt atat de vioaie economic".

"Nici un oras sub 100.000 locuitori fara o schema moderna de retail"

In opinia sa, si aspectul financiar a contat foare mult pentru dezvoltatori, care, ajunsi intr-un oras mediu sau mic, nu au construit un mall, precum in Bucuresti sau Cluj, ci retail park. "Nu a trebuit sa faci parcare subterana, iar terenul este mult mai ieftin. Pentru oras de pana in 100.000 de locuitori, dezvoltatori platesc intre 100 si 200 de euro pe mp intr-o zona semicentrala, in timp ce in Cluj, de exemplu, ar plati de doua pana la patru ori mai mult. Ne indreptam catre situatia in care nu va mai fi nici un oras fara o schema comerciala moderna".

Silviu Pop adaga, insa, ca desi orasele mari au ceva mai multa concurenta, asta nu inseamna ca nu ar mai fi loc si pentru alte dezvoltari de retail. "Desi consumatorii au alternative, urmarind o imbunatatire a mixului de chiriasi, nu ar fi exclus sa apara noi scheme de retail si in orasele foarte mari si chiar sa aiba succes. Un exemplu, in acest sens, este proiectul AFI din Brasov".

In acelasi timp, intrucat dezvoltatorii incearca, atat sa diversifice atat riscul de dezvoltare, cat sa profite si de noi sinergii, fiecare nou centrul de retail costruit pare sa dispuna de un segment de utilizare mixta prin adaugarea unei componente rezidentiale, suplimentar unei componente generoase de divertisment. De asemenea, o sinergie naturala care aduce beneficii, atat pentru o parte, cat si pentru cealalta, este cea a centrelor de coworking amenajate in interiorul unui centru comercial, arata raportul Colliers.

Exista deja un astfel de mix, odata cu inaugurarea Cartier HUB din Auchan Tricodava si, cel mai probabil, va continua pe o scara mult mai larga. Totodata, in majoritatea proiectelor rezidentiale sau de cladiri de birouri, dezvoltatorii aloca o parte din ce in ce mai mare a suprafetei construite (in crestere de la circa 10%, pana la 20% in unele cazuri, cum ar fi proiectul Cotroceni Park, dezvoltat de One United Properties) unor scheme de retail, ceea ce duce la ivirea unui nou tip de comert stradal. In general, diversificarea dezvoltarilor imobiliare schimba regulile jocului, mai arata sursa citata.

Sursa foto: William Potter / Shutterstock