Încurajarea consumului de produse locale face parte din strategia mai multor retaileri. Pe de o parte pentru că există o cerere în creștere pentru produse locale, pe de altă parte pentru că există o lege care obligă lanțurile de retail să comercializeze un anumit procent de astfel de produse. Deși adoptată, legea nu a fost pusă în aplicare și, mai mult, încălca tratatele Uniunii Europene.

Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a suferit în 2016 o modificare importantă care a dat naștere la multe discuții și dezbateri. Practic, legea obligă retailerii a căror cifră de afaceri depășea 2 milioane de euro să achiziționeze produsele din categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români.

Deși legea a fost adoptată în 2016, ea nu a fost pusă în practică pentru că nu s-au publicat normele de aplicare.

În 2017, Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement, considerând că legea 321 încalcă drepturile consumatorului de a alege marfa dorită și libertatea de circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană.

Din 2017, autoritățile române au fost obligate să modifice legea pentru a se conforma acestor reglementări europene. Trei ani mai târziu, autoritățile au decis să aducă modificări substanțiale, iar legea a ajuns în Camera Deputaților.

Practic, statul a lăsat legea în varianta inițială, care încălca legislația Uniunii Europene, doar că nu a aplicat-o. În luna februarie a acestui an, Camera Deputaților a adoptat modificarea legii 321, care ar urma să fie promulgată de președinte sau întoarsă pentru reexaminare. Dar haideți să vedem ce modificări s-au făcut și ce înseamnă asta pentru retaileri și consumatori.

[[onnetwork##mid=MjM5MjEwLDE2eDksMyw1MCwwLDMzNzgsMCwwLDEsNzUsNiwwLDIsMCwyLDEsMSwwLDMsMSwwLDAsMCwwLDAsMywwLDIwOy0xOy0xOzIwLDAsMCww##]]

Cea mai semnificativă modificare se referă la eliminarea cotei obligatorii de 51% produse autohtone pentru marile lanțuri de retail pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte și produse de panificație. Retailerii vor fi obligați să achiziționeze produse gradual pentru fiecare categorie în parte prin intermediul unor parteneriate directe, ceea ce înseamnă că retailerii și producătorii pot stabili de comun acord procentul de produse alimentare autohtone.

Parteneriatul direct înlocuiește lanțul alimentar scurt și presupune relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie, producători agroalimentari și distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni.

Mai mult, comercianții nu mai sunt obligați să aloce 20% din spațiu special pentru producătorii locali, cum prevedea legea. Retailerii pot acorda acum, prin întelegerea părților, spații distincte de expunere și semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine.

Au dispărut și denumirile de “carne românească”, adică cea provenită de la animale crescute în fermele din România, si denumirea de “produs românesc” - adică produs obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România.

S-a eliminat și obligația de a afișa vizibil eticheta de “carne românescă”, dar și eticheta pentru carnea comercializată în România care trebuia să cuprindă țara de origine a animalului, locul în care a fost crescut și sacrificat, marca de sănătate și denumirea operatorului comercial. Mai mult, produsele din carne vândute pe piața românească nu vor mai cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

Comercianții se conformaseră, în mare, dispoziției care prevedea un procent de 51% produse românești la raft. La fel și în cazul spațiilor de vânzare, deși poate nu întocmai cum prevedea legea. Cert este că noua formă a legii nu mai intervine atât de abrupt în mecanismele pieței de retail.

George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, spune că, în anumite cazuri, procentul de produse românești depășește 51%, cu excepția cazurilor în care sezonalitatea climatică își spune cuvântul.

La fel se întâmplă și cu spațiile de vânzare. Bădescu susține că fiecare retailer are politica proprie, dar cumulat, suprafața destinată produselor românești depășește 20% în marile magazine.

În final, Bădescu adaugă că în forma sa inițială, legea 321 intervenea grav în mecanismele de piață și împovăra operatorii de retail.

De cealaltă parte, pentru consumator, faptul că dispare această obligativitate de vânzare a produselor românești nu înseamnă că vor mai puține produse românești la raft sau că acestea vor avea prețuri mai scumpe. Acest lucru se poate întampla, în orice variantă a legii, dacă intervin factori externi precum producția insuficientă sau sezonalitatea climatică.

George Bădescu spune că efectele s-ar vedea în câteva luni de la implementarea modificărilor. În forma sa inițială, legea nu vorbea neapărat de produse românești, ci de alimente de pe lanțul scurt de aprovizionare. Acesta a fost înlocuit cu sintagma parteneriat direct, ceea ce le oferă retailerilor mai multă libertate în a lucra cu furnizorii.

Dacă va fi promulgată, legea va intra în vigoare în termen de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. După acest moment, comercianții au la dispoziție 6 luni să modifice contractele în desfășurare si abia după alte câteva luni am putea vedea primele efecte ale legii 321 în marile lanțuri de retail.