Pentru cei care s-au săturat de Litoral, Valea Prahovei și mănăstirile din Moldova,Via Transilvanica este nu o alternativă, cât o experiență turistică complet diferită. Un traseu de 1.400 de kilometri care adună sute de comunități, pornind de la Putna și terminându-se la Drobeta, urmează să fie inaugurat oficial în curând – deși proiectul există deja de patru ani. Însă ce este și pentru cine este Via Transilvanica?
Am primit explicațiile de la Silvia Teodorescu, coordonatoarea Cronicari Digitali, o platformă care și-a propus să facă atractiv patrimoniul și să-i spună povestea pe limba noilor generații. Dacă vă sună cunoscut numele Cronicari Digitali, e normal, fiindcă platforma a ajuns la cel puțin 1 din 2 utilizatori ai rețelelor sociale din România.
1.400 de kilometri pentru turism fără mașină
Ce este, efectiv, Via Transilvanica? Un traseu de lungă distanță – în total, 1.400 de kilometri - pentru drumeții tematice pe jos, cu bicicleta sau chiar călare, care traversează 10 județe. Proiectul a fost lansat în 2018 de Tășuleasa Social și până acum în el sunt implicate peste 100 de orașe și comune și aproximativ 400 de comunități. Pe 8 octombrie va fi inaugurat oficial - dar pe el se fac drumeții demult.
Dacă vrei să le arăți copiilor tăi în ce Românie trăiesc, cu frumuseți adevărate, dar și cu mizerii, că asta e, Via Transilvanica este normală la cap, nu încearcă să vândă ceva ce nu avem.
Silvia Teodorescu, coordonator Cronicari Digitali
Iar cei care călătoresc pe Via Transilvanica pot descoperi experiențe nebănuite – de la arhitectura unică a unor locuri ignorate până acum de marile trasee turistice până la specialități culinare prea puțin cunoscute sau la Muzeul Cineastului Amator din Reșița.
”Când mergi pe cărare, începi să îți regăsești liniștea”
”Publicul Via Transilvanica poate pur și simplu să vrea să se regăsească, să aibă nevoie de să scape de toată nebunia asta urbană, de haos. Când mergi pe cărare, pur și simplu începi să vorbești cu tine, începi să regăsești liniștea”, spune Silvia Teodorescu.
Acesta este un public în principal urban, din orașe mari, și nu doar românesc, ci internațional. Dar nu este singurul tip de public.
De exemplu, ”poți să mergi cu copiii, să le arăți dintr-o săptămână o bucată de Românie sau poți să faci turiști culturali, să te duci să descoperi biserici fortificate, comunități etnice, arhitectură pe care nu o găsești nicăieri altundeva, ceea ce e foarte fain. Sau poate fi pentru cei care caută experiență și aventură”, afirmă Silvia Teodorescu.
Infrastructura creată în jurul Via Transilvanica
Proiectul, care a implicat până acum circa 10.000 voluntari, are însă un impact extrem de important și asupra comunităților locale. Via Transilvanica a creat practic o infrastructură care, leagă, de pildă, cătune până acum rupte de lume de orașe ca Alba Iulia sau Sebeș. Avantajele sunt evidente, dar - ce se întâmplă când vin foarte mulți oameni într-un cătun sau sat mic? Risc să apară ”o demonetizare a patrimoniului, ca la mănăstirile din Moldova, care au acum în fața lor șiruri de tarabe cu produse din China”, spune Silvia Teodorescu.
Și gradul de implicare al autorităților locale este extrem de important. De exeplu, la Prigor, o comună din Banatul montan, acestea au fost atât de încântați de ce li se întâmplă, încât au făcut pentru drumeții de pe via inclusiv zone de camping, picnic, le-au pus până și undițe în cazul în care vor să pescuiască.
Însă pentru oamenii din aceste comunități, Via Transilvanica a fost extrem de importantă nu doar fiindcă le-a adus turiști, ci și pentru că ”li s-a îndreptat coloana”, explică coordonatoarea Cronicari Digitali. În loc să încerce să intre pe o piață a turismului de masă, au înțeles ce valoare au ei și lucrurile pe care le fac și care îi definesc, fie că e vorba de mâncare, de casă sau de produsele artizanatului local. ”Înainte se băteau să fie competitivi într-o lume care nu e a lor, iar prin Via au început să-și îndrepte coloanele”.
Turism pentru cine vrea să deguste, nu să înfulece
De asemenea, Via Transilvanica a creat branduri locale, care ar putea să devină regionale sau naționale. ”Sau poate nu toate ar trebui să devină naționale, poate naționale le face rău”, spune Silvia Teodorescu. Aici ar urma să fie construită, în următoarea perioadă, o strategie de promovare a acestor branduri.
Un alt impact important este cel legat de sustenabilitate. Via Transilvanica poate absorbi, pe cei 1.400 de kilometri ai săi, zeci de mii de turiști fără a crea aglomerații, nu depinde de mașini, nu produce poluare.
”Cred că Via Transilvanica. e pentru oricine, atâta timp cât nu vrea să găsească superhoteluri, piscine, bare de inox, gunoaie, hăhăială, grătare, muzică dată la maxim. Poate fi pentru oricine care vrea să descopere ceva”, conchide Silvia Teodorescu. ”Este pentru cine știe să deguste, nu pentru cine vrea să înfulece.”
Sursa foto: wall-street.roIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Via Transilvanica, traseul turistic pentru cei care nu vor superhoteluri, piscine și grătare. ”E România cu frumuseți adevărate, dar și cu mizerii”.
