”România este un «hot market» în momentul actual. Primul obstacol de care se lovesc investitorii este acest proces continuu de schimbare a legislației, care creează un stres destul de înalt și ridică probleme la nivelul finalizării investițiilor”, spune Claudiu Munteanu-Jipescu, Partner, Head of Energy, Dentons Romania. ”Oferta e foarte mare, dar câte proiecte se realizează concret? Aici nu avem un scoring foarte bun comparativ cu alte piețe. România e văzută ca o piață ridicând dificultăți comparativ cu Europa Centrală. ”

Dentons asistă investitori care caută proiecte în România în domeniul regenerabilelor iar din experiența casei de avocatură, în România există în momentul de față un interes foarte mare mai ales pentru proiecte fotovoltaice de mari dimensiuni, de sute de megawați.

Legea care trebuia să ajute parcurile solare a devenit un obstacol

Însă aici a apărut un obstacol legislativ neașteptat, după ce legea fondului funciar a fost modificată în iulie, cu intenția de a-i ajuta pe cei care dezvoltă proiecte fotovoltaice. Practic, prin modul în care Ministerul Agriculturii a interpretat legea, sunt blocate toate parcurile solare pe suprafețe peste 50 de hectare, afirmă asociațiile companiilor din domeniu.

”Chestiunea celor 50 de hectare e un exemplu de împiedicare în alergare, o intenție bună care se transformă în contrarul ei. Am vrut să încurajăm investițiile în regenerabile pe terenuri agricole sub 50 de hectare, dar Ministerul Agriculturii are o interpretare cum că terenurile peste 50 de hectare nu mai sunt disponibile pentru proiecte. Aș zice că nu e o problemă de modificare a legii, e mai degrabă o problemă de aplicare, de consecvență în citirea regulilor”, a explicat Claudiu Munteanu-Jipescu.

Citește și: Corneliu Bodea, ADREM: În domeniul energiei, România e într-un loc mai bun decât al altor țări și mai puțin bun decât ar fi putut să fie

Or astfel de situații afectează bancabilitatea proiectelor, deoarece investitorii vor să găsească cât mai puține probleme. De aceea avem foarte multe contracte bilaterale negociate direct în domeniul energiei (PPA, Power Purchase Agreement), dar puține care s-au și concretizat.

”Nu avem nevoie de noi și noi reguli, care ridică noi dificultăți; ce ne lipsește e o consecvență în aplicare, niște interpretări standard. Avem nevoie să renunțăm la tradiționala abordare «nu se poate». La noi, dacă nu scrie în lege, nu se poate”, afirmă reprezentantul Dentons.

5 modificări ale ordonanței privind energia

În același timp, avem un carusel de schimbări ale legislației, extrem de derutante pentru cei care vor să investească. Un exemplu este modul în care s-a modificat ordonanța privind energia – în mai puțin de un an au fost 4 schimbări și va urma o a cincea – legea de adoptare a OUG 119/2022, adică a ordonanței adoptate la 1 septembrie de Guvern.

”La un moment dat investitorul nu mai înțelege și e extrem de greu să-i explici de ce în aprilie promitem o stabilitate pentru un an, iar în septembrie spunem că stabilitatea nu mai e posibilă”, spune Claudiu Munteanu-Jipescu. ”De pildă, taxarea venitului net al producătorilor și traderilor produce un șoc în sistem și are consecințe directe pe negocierea PPA-urilor”.

Astfel am ajuns în situația în care se discută proiecte de energie solară de 18.000 MW, cât toată puterea instalată acum, dar puțin probabil să se construiască mai mult de o treime. Iar o astfel de situație afectează și credibilitatea pieței românești a regenerabilelor, care e direct dependentă de numărul de proiecte care se realizează concret.

Există însă și un mare avantaj în comparație cu primul val de investiții în energii regenerabile, care s-a oprit brusc în 2013, când Guvernul a redus subvențiile, invocând costul prea mare pentru consumatori.

”Diferența este implicarea Comisiei Europene. În primul val, investițiile depindeau foarte mult de politica locală – iar suspendarea parțială a schemei de sprijin a afectat credibilitatea României. Acum investitorii au mai mare încredere, fiindcă știu că Comisia Europeană e în spate, deci legiuitorul român nu are același grad de libertatea ca înainte”, conchide Claudiu Munteanu-Jipescu.

Sursa foto: Unsplash